17 definiții pentru chițcan

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHIȚCÁN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an.

CHIȚCÁN, chițcani, s. m. 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. – Chițcăi + suf. -an.

chițcán sm [At: ALEXANDRESCU, M. 208 / V: (reg) chiscán, ghiscán / Pl: ~i / E: mg cickány] (Pop) 1 Șoarece de casă. 2 Șobolan. 3 Șoarece de pământ. 4 Șoarece de hambar. 5 Șoarece morăresc. 6 Șoarece de câmp. 7 (Îs) ~ călător Șobolan. 8 Animalul insectivor Sorex araneus asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc., în galerii superficiale.

CHIȚCÁN, chițcani, s. m. (Popular) Șobolan. Ciuful de «pinch» (= o specie de cîini)... sucește gîtul chițcanilor. ODOBESCU, S. III 149.

CHIȚCÁN ~i m. Mamifer insectivor, asemănător cu șoarecele, având botul alungit, ochi mici și urechi ascunse în blană, care trăiește în păduri. /a chițcăi + suf. ~an

chițcan m. șoarece mare cu coada lungă (Mus rattus). [Derivat din chițcăi (cf. chițoran)].

chițcán m. (ung. cickány, a. î.). Est. Guzgan. – Și chiscan.

țițcan2[1] sm vz chițcan

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chițcan s. m., pl. chițcani

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHIȚCÁN s. v. guzgan, șobolan.

CHIȚCÁN s. 1. (ZOOL.; Sorex araneus) (reg.) șoarece. 2. v. belhiță.

CHIȚCAN s. (ZOOL.) 1. (Sorex araneus) (reg.) șoarece. 2. (Myoxus glis) belhiță, (reg.) guzgan-de-munte.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chițcán, chițcani, s.m. – (zool.) Animal insectivor asemănător cu șoarecele. Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maramureș, în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi (formă onomatopeică) + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).

chițcán, chițcani, s.m. Animal insectivor asemănător cu șoarecele. ■ Chițcanul alpin (Sorex alpinus), specie semnalată în Maram., în zona stâncăriilor (Lengyel, 2007: 27). – Din chițcăi + suf. -an (Șăineanu, DEX); din magh. cickány (Scriban, MDA).

Intrare: chițcan
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chițcan
  • chițcanul
  • chițcanu‑
plural
  • chițcani
  • chițcanii
genitiv-dativ singular
  • chițcan
  • chițcanului
plural
  • chițcani
  • chițcanilor
vocativ singular
plural
ghiscan
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chițcan, chițcanisubstantiv masculin

  • 1. Animal insectivor asemănător cu șoarecele, brun-castaniu pe spate și mai deschis pe burtă, cu botul alungit, cu ochii mici și cu urechile ascunse în blană, care trăiește prin păduri, dumbrăvi etc. în galerii superficiale (Sorex araneus). DEX '09 DEX '98
    • format_quote Ciuful de «pinch» (= o specie de câini)... sucește gîtul chițcanilor. ODOBESCU, S. III 149. DLRLC
  • 2. Nume dat mai multor specii de șoareci de diverse mărimi. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • Chițcăi + sufix -an. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.