11 definiții pentru cherapleș


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cherapléș sm [At: NEGRUZZI, S. II, 43 / Pl: ~i / E: mg *kereplös] (Mol) Prostănac.

CHERAPLÉȘ, cherapleși, s. m. (Reg.) Om prostănac. – Et. nec.

CHERAPLÉȘ, cherapleși, s. m. (Reg.) Om prostănac. – Et. nec.

CHERAPLÉȘ, cherapleși, s. m. (Reg.) Om prostănac.

cherapleș m. tont, zevzec: o fată așa bogată... să fie măritată cu un cherapleș AL. [Etimologie necunoscută].

cherapléș, -eáșă adj. (d. chĭor și pleș?). Est. Iron. (numaĭ masc.). Om prost.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cherapléș (-ra-pleș) (reg.) s. m., pl. cherapléși

cherapléș s. m. (sil. -pleș), pl. cherapléși


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHERAPLÉȘ adj., s. v. bleg, nătăfleț, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

cherapleș adj., s. v. BLEG. NĂTĂFLEȚ. NĂTĂRĂU. NĂTÎNG. NEGHIOB. NEROD. NETOT. PROST. PROSTĂNAC. STUPID. TONT. TONTĂLĂU.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cherapléș (cherapléși), s. m. – Prost, tont, dobitoc. Mag. kereplös „flecar, palavragiu”, cunoscut numai cu forma kereplő (DAR). Pușcariu, Dacor., VIII, 117, pare a prefera un mag. *kereples, din kereplye „morișcă”. Ambele ipoteze par incerte.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cherapleș, cherapleși s. m. om prost

Intrare: cherapleș
cherapleș substantiv masculin
  • silabație: -pleș
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cherapleș
  • cherapleșul
  • cherapleșu‑
plural
  • cherapleși
  • cherapleșii
genitiv-dativ singular
  • cherapleș
  • cherapleșului
plural
  • cherapleși
  • cherapleșilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)