14 definiții pentru chembrică


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chémbrică sf [At: FILIMON, C. II, 601 / V: chim~, ~ic / E: eg cambric, ger Cambric] Stofă de bumbac sau pânză vopsită și lustruită (cu care se îmbracă cosciugul).

CHÉMBRICĂ, (2) chembrici, s. f. 1. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. 2. Sortiment de chembrică (1). – Din engl. cambric.

CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată. – Din engl. cambric.

CHÉMBRICĂ s. f. (Învechit) Țesătură de bumbac, vopsită și lustruită. Pleoapa de brad uscat [a coșciugului] îmbrăcată în chembrică verde. DELAVRANCEA, S. 153. Chembrica roșie ce îmbrăca sicriul. VLAHUȚĂ, O. A. III 141.

CHÉMBRICĂ, chembrici, s. f. (Înv.) Numele unei țesături de bumbac vopsită și lustruită. – Engl. cambric.

CHÉMBRICĂ s.f. Pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. [< engl. cambric].

CHÉMBRICĂ s. f. pânză de celofibră sau de bumbac, cu fire extrem de fine și dese. (< engl. cambric)

CHEMBRÍCĂ ~ci f. Țesătură subțire bine apretată, vopsită într-o singură culoare, având diferite întrebuințări (în legătorie, la confecționarea îmbrăcămintei de vară). /<engl. cambric

chembrică f. pânză de bumbac lustruită pentru căptușit. [Nemț. KAMBRIK (lit. pânză de Cambrai)].

chémbrică (sud) și chímbrică (est) f., pl. ĭ (rus. kémbrik, d. engl. cambric, adică „din Cambrai”, un oraș francez). Un fel de satin ordinar (cu care se căptușesc și se îmbracă secriile săracilor ș. a.). V. anglie.

chímbric sms vz chembrică


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chémbrică s. f., g.-d. art. chémbricii; (sorturi) pl. chémbrici

chémbrică s. f., g.-d. art. chémbricii; pl. chémbrici


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chembrícă s. f. – Țesătură de bumbac. Engl. cambric, germ. Cambric, de la numele orașului Cambrai (sec. XVIII), introdus prin comerț; cf. it. cambri, sau mai curînd rus. kembrik (Vasmer 549).

Intrare: chembrică
chembrică substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chembrică
  • chembrica
plural
  • chembrici
  • chembricile
genitiv-dativ singular
  • chembrici
  • chembricii
plural
  • chembrici
  • chembricilor
vocativ singular
plural

chembrică

  • 1. (numai) singular Țesătură subțire de bumbac, vopsită într-o singură culoare și bine apretată.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN 2 exemple
    exemple
    • Pleoapa de brad uscat [a coșciugului] îmbrăcată în chembrică verde. DELAVRANCEA, S. 153.
      surse: DLRLC
    • Chembrica roșie ce îmbrăca sicriul. VLAHUȚĂ, O. A. III 141.
      surse: DLRLC
  • 2. Sortiment de chembrică.
    surse: DEX '09

etimologie: