17 definiții pentru chelar
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
chelár1 sm [At: SIMION DASC. I, LET., ap. 277 / V: (îrg) ~riu / S: chie~ / Pl: ~i / E: vsl келарь] 1 Slujbaș care, la o casă mare, are asupra sa cheile casei, mai ales ale cămării și ale pivniței Si: cămăraș. 2 (Spc) Călugăr care se îngrijește într-o mănăstire de aprovizionare. 3 (Pex) Intendent. 4 Clucer.
chelár2 sn vz chiler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHELÁR, chelari, s. m. Persoană care deținea cheile cămării sau pivniței și care administra proviziile unei gospodării boierești. – Din sl. kelarŭ.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHELÁR, chelari, s. m. Persoană care deținea cheile cămării sau pivniței și care administra proviziile unei gospodării boierești. – Din sl. kelarŭ.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CHELÁR, chelari, s. m. (Învechit) Persoană care administra proviziile alimentare, avînd în păstrarea sa cheile cămării, ale pivniței etc. într-o gospodărie boierească. V. econom. Pot să pricep mai bine cît fură într-un an vatavul și chelarul? NEGRUZZI, S. II 177. Voi, chelari de buți, Vin să-mi pritociți, Vin din nouă buți, Prin oale, Prin cane. TEODORESCU, P. P. 58.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CHELÁR, chelari, s. m. (Înv.) Persoană care deținea cheile cămării sau ale pivniței și care administra proviziile unei gospodării boierești. – Slav (v. sl. kelarŭ < gr.).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CHELÁR ~i m. înv. Dregător care avea în grijă pivnițele și cămările boierești. /<sl. kelaru
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chelar m. pivnicer, econom: lua cheile pivniței din mâna chelarului. [Gr. mod. KELLÁRIS].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chelar n. cămară în dosul casei țărănești (sau într’o parte), sub care se află pivnița. [Gr. mod. KELLÁRION (= lat. cellarium)]. V. chiler.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
chelár m. (ngr. kelláris, d. lat. cellarius; vsl. rus. kelárĭ. V. celulă, chilie). Intendent, econom, cămăraș, cel ce ține cheile pivnițeĭ și cămăriĭ. Pt. Vier. – Fem. chelăreasă (pl. ese) și chelăriță (pl. e). V. clucer.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
chelár s. m., pl. chelári
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
chelár s. m., pl. chelári
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CHELÁR s. v. cămară.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CHELÁR s. pivnicer.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
chelar s. v. CĂMARĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CHELAR s. pivnicer.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
chelár (chelári), s. m. – Majordom, intendent, persoană care deținea cheile cămării unei gospodării boierești. Gr. ϰελλάριος (Murnu), în parte prin intermediul sl. kelarĭ. La origine este lat. cellarium (cf. it. cellaio, fr. cellier), care, prin intermediul ngr. ϰελλάρι(ον), a dat și chelar, s. n. (cămară, depozit de provizii), cf. celar. Cuvîntul gr. a trecut în tc., bg. kiler, de unde dubletul rom. chiler, s. n. (cămară). – Der. chelăriță, s. f. (soția chelarului; femeie care îndeplinea funcția de chelar); chelărie, s. f. (îndeletnicirea de chelar).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare de argou
Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.
chelar, chelari s. m. (deț.) gardian.
- sursa: Argou (2007)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
chelar
- 1. Persoană care deținea cheile cămării sau pivniței și care administra proviziile unei gospodării boierești.exemple
- Pot să pricep mai bine cît fură într-un an vatavul și chelarul? NEGRUZZI, S. II 177.surse: DLRLC
- Voi, chelari de buți, Vin să-mi pritociți, Vin din nouă buți, Prin oale, Prin cane. TEODORESCU, P. P. 58.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba slavă (veche) kelarŭsurse: DEX '98 DEX '09