7 definiții pentru cheiță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie. 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață. – Cheie + suf. -iță.

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie. 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață. – Cheie + suf. -iță.

cheíță sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) cle- / P: che-i-ță / E: cheie + -iță] 1-2 Cheișoară (1-2). 3 Cheotoare. 4 Dantelă făcută cu acul sau croșeta, care unește două bucăți de pânză. 5 (Pgn) Dantelă. 6 Găurele la cămăși. 7 (Pop) Cusătură îngustă, de obicei colorată, care se face cu acul, ca garnitură, pe un tiv. 8 Mică întăritură care se face cu acul la capătul unei spintecături, a unei butoniere ca să întărească pânza Si: clin, pavă.

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie (1). Cheița geamantanului. 2. (Popular) Cusătură în zig-zag, uneori colorată, cu care se întheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică tntăritură la capătul unei spintecături (făcută într-o stofă) sau la o butonieră, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare subțire făcută din ață care servește, în loc de butonieră, pentru a încheia nasturele sau copca unei haine, a unei rochii etc.

CHEÍȚĂ, cheițe, s. f. 1. Diminutiv al lui cheie (1). 2. (Pop.) Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească. ♦ Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcută într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului. ♦ Cheotoare (1) subțire, făcută din ață.

CHEÍȚĂ ~e f. (diminutiv de la cheie) 1) Cusătură care întărește locurile mai solicitate la obiectele de îmbrăcăminte. 2) Cheotoare subțire făcută din ață. [Sil. che-i-] /cheie + suf. ~iță


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cheíță s. f., g.-d. art. cheíței; pl. cheíțe

cheíță s. f., g.-d. art. cheíței; pl. cheíțe

Intrare: cheiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cheiță
  • cheița
plural
  • cheițe
  • cheițele
genitiv-dativ singular
  • cheițe
  • cheiței
plural
  • cheițe
  • cheițelor
vocativ singular
plural

cheiță

  • 1. Diminutiv al lui cheie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Cheița geamantanului.
      surse: DLRLC
  • 2. popular Cusătură (colorată) în zigzag, cu care se încheie marginile la o cămașă țărănească.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.1. Mică întăritură cusută la capătul unei tăieturi făcute într-o stofă, pentru a împiedica destrămarea materialului.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 2.2. Cheotoare subțire, făcută din ață.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cheotoare / cheutoare

etimologie:

  • Cheie + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09