11 definiții pentru chec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHEC, checuri, s. n. Prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în tăvi speciale. – Din engl. cake.

chec2 sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: eg cake] Prăjitură din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în forme.

chec1 sm [At: BUGNARIU, N" ap. DA / Pl: nct / E: nct] (Trs) Om mic, mizerabil.

CHEC, checuri, s. n. Sort de prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în forme. – Din engl. cake.

CHEC s.n. Preparat dulce făcut din ouă, zahăr, lapte, grăsime și rahat. [Pl. -uri. / < engl. cake, cf. fr. cake].

CHEC s. n. sort de prăjitură englezească coaptă în forme, din aluat gros și dulce cu ingrediente (nuci, stafide, rahat etc.). (< engl., fr. cake)

CHEC ~uri n. Preparat culinar făcut din aluat, ouă, zahăr, lapte, stafide etc. și copt în forme speciale. /<engl. cake


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chec s.n. (reg.) om mic și mizerabil; ticăit.

CHEC, checuri, s.n. Prăjitură realizată dintr-o compoziție obținută prin simpla amestecare a ingredientelor (făină, unt, ouă, zahăr, praf de copt), coaptă de obicei într-o formă dreptunghiulară; poate fi simplu sau cu adaos de cacao, fructe confiate, stafide sau rahat; engl. cake (= prăjitură).

Intrare: chec
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chec
  • checul
  • checu‑
plural
  • checuri
  • checurile
genitiv-dativ singular
  • chec
  • checului
plural
  • checuri
  • checurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chec

  • 1. Prăjitură de origine englezească, preparată din aluat cu grăsime, stafide, rahat etc. și coaptă în tăvi speciale.
    surse: DEX '09 DN

etimologie: