3 definiții pentru charientism


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHARIENTÍSM s.n. Figură de stil reprezentând o ironie fină, care nu vrea să indispună. [Pron. șa-ri-en-tism. / < fr. charientisme, cf. gr. charientismos – glumă, spirit].

CHARIENTÍSM /șa-/ s. n. figură de stil reprezentând o ironie fină, care nu vrea să indispună. (< fr. charientisme, cf. gr. kharientismos, spirit)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

charientism (fr. charientisme, gr. kharientismos „glumă”, „spirit”), figură ce reprezintă o ironie fină, care vrea să nu indispună, având un accent de umor specific epigramei perfecte (A). Se caracterizează prin ingeniozitatea expresiei. Este ironia agreabilă și „delicată”, pe care trebuie s-o conțină o replică dată unui preopinent fie prea orgolios, fie prea vulgar și nepriceput; în ambele cazuri însă figura țintește la trezirea bunei dispoziții, dar și la trezirea la realitate a preopinentului.

Intrare: charientism
charientism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • charientism
  • charientismul
  • charientismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • charientism
  • charientismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)