5 definiții pentru ceucuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceucúță sf [At: MARIAN, O. II, 26 / Pl: ~țe / E: ceucă + -uță] 1-2 (Șhp) Ceucă (mică). 3 (Îs) ~-gulerată Stăncuță gulerată.

CEUCÚȚĂ, ceucuțe, s. f. Diminutiv al lui ceucă.Ceucă + suf. -uță.

CEUCÚȚĂ, ceucuțe, s. f. Diminutiv al lui ceucă.Ceucă + suf. -uță.

CEUCÚȚĂ, ceucuțe, s. f. Diminutiv al lui ceucă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ceucúță (ceu-) s. f., g.-d. art. ceucúței; pl. ceucúțe

ceucúță s. f. (sil. ceu-), g.-d. art. ceucúței; pl. ceucúțe

Intrare: ceucuță
ceucuță substantiv feminin
  • silabație: ceu-
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceucuță
  • ceucuța
plural
  • ceucuțe
  • ceucuțele
genitiv-dativ singular
  • ceucuțe
  • ceucuței
plural
  • ceucuțe
  • ceucuțelor
vocativ singular
plural