13 definiții pentru cetonă

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CETONĂ, cetone, s. f. Nume generic dat unor compuși organici, care se obțin mai ales prin oxidarea alcoolilor secundari, a hidrocarburilor etc., folosiți în sinteza multor substanțe organice. – Din fr. cétone.

ceto sf [At: LTR / Pl: ~ne / E: fr cétone] (Chm) Combinație organică conținând gruparea carbonului legată de doi radicali organici, care se obțin, în special, prin oxidarea directă a hidrocarburilor.

CETONĂ, cetone, s. f. Nume generic dat unor compuși organici, care se obțin mai ales prin oxidarea alcoolilor secundari, a hidrocarburilor etc. întrebuințați în sinteza multor substanțe organice. – Din fr. cétone.

CETONĂ, cetone, s. f. Nume generic dat unor combinații organice care se obțin mai ales prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor, ori prin distilarea uscată a sărurilor de calciu ale acizilor; se întrebuințează în industrie ca coloranți și la fabricarea parfumurilor.

CETONĂ, cetone, s. f. Nume generic dat unor combinații organice care se obțin mai ales prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor, ori prin distilarea uscată a sărurilor de calciu ale acizilor; se întrebuințează în sinteza multor substanțe organice. – Fr. cétone.

CETO s.f. Nume care înglobează anumiți compuși organici, rezultați în general prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor. [< fr. cétone].

CETO s. f. denumire dată unei clase de compuși organici obținuți prin oxidarea alcoolilor secundari sau a hidrocarburilor. (< fr. cétone)

CETONĂ ~e f. Grup de compuși organici, cu miros caracteristic, întrebuințați în sinteza unor substanțe organice. /<fr. cétone

*cetónă f., pl. e. Chim. Corp rezultat din alcooliĭ secundarĭ pin dezidrogenare.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ceto s. f., g.-d. art. cetonei; pl. cetone

ceto s. f., g.-d. art. cetonei; pl. cetone

ceto s. f., g.-d. art. cetonei; pl. cetone

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CETONE (< fr., {s} gr. [a]cetone) s. f. pl. Compuși organici care conțin una sau mai multe grupări carbonil legate de cîte doi radicali organici diferiți, saturați sau nesaturați, ciclici sau aciclici. Utilizate ca solvenți, intermediari în sinteza organică etc.

Intrare: cetonă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceto
  • cetona
plural
  • cetone
  • cetonele
genitiv-dativ singular
  • cetone
  • cetonei
plural
  • cetone
  • cetonelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ceto, cetonesubstantiv feminin

  • 1. Nume generic dat unor compuși organici, care se obțin mai ales prin oxidarea alcoolilor secundari, a hidrocarburilor etc., folosiți în sinteza multor substanțe organice. DEX '09 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.