opțiuni
  • info

4 intrări

28 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cesionare sf [At: MDA ms / Pl: ~nări / E: cesiona] Cedare prin forme legale Si: cesionat1.

CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.

CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.

CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Din fr. cessionnaire.

CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Din fr. cessionnaire.

cesiona vt [At: HAMANGIU, C. C. 142 / Pzi: ~nez / E: fr cessionner] A ceda ceva unei persoane prin forme legale.

cesionar sm [At: HAMANGIU, C. C. 275 / Pl: ~i / E: cesiona + -ar] (Îoc cedent) Persoană căreia i se face o cesiune.

țesionar[1] sm vz cesionar

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A ceda un bun, un drept, a renunța la el de bunăvoie, în avantajul cuiva. – Pronunțat: -si-o-.

CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. (Jur.) Persoană căreia i se face o cesiune, căreia i se cedează un bun sau un drept. – Pronunțat: -si-o-.

CESIONA, cesionez, vb. I. Tranz. A transfera asupra altuia un bun al său; a renunța de bunăvoie la un drept, în avantajul cuiva. [Pr.: -si-o-] – Din cesiune.

CESIONAR, -Ă, cesionari, -e, s. m. și f. Persoană căreia i se face o cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. [Pr.: -si-o-] – Fr. cessionnaire.

CESIONA vb. I. tr. A ceda, a renunța (la un drept, la un bun etc.); a transfera un drept în avantajul cuiva. [Pron. -si-o- / după fr. cession].

CESIONAR, -Ă s.m. și f. Persoană căreia i se face o cesiune. [Cf. fr. cessionnaire, it. cessionario].

CESIONA vb. tr. a face o cesiune. (< cesi/une/ + -ona)

CESIONAR, -Ă s. m. f. cel care beneficiază de o cesiune. (< fr. cessionnaire)

A CESIONA ~ez tranz. jur. (drepturi sau bunuri materiale) A transmite altei persoane printr-o cesiune. [Sil. -si-o-] /Din cesiune

CESIONAR ~ă (~i,~e) m. și f. Persoană care beneficiază de o cesiune. [Sil. -si-o-] /<fr. cessionnaire

cesionar m. cel ce acceptă o cesiune.

*cesionár, -ă s. (d. cesiune, după lat. cessio). Care acceptă o cesiune.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

cesionare s. f., g.-d. art. cesionării

cesiona (a ~) (desp. -si-o-) vb., ind. prez. 1 sg. cesionez, 3 cesionează; conj. prez. 1 sg. să cesionez, 3 să cesioneze

cesionar (desp. -si-o-) s. m., pl. cesionari

cesionară (desp. -si-o-) s. f., g.-d. art. cesionarei; pl. cesionare

cesiona (a ~) (-si-o-) vb., ind. prez. 3 cesionează

cesionar (-si-o-) s. m., pl. cesionari

cesionară (-si-o-) s. f., g.-d. art. cesionarei; pl. cesionare

cesiona vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. cesionez, 3 sg. și pl. cesionează

cesionar s. m. (sil. -si-o-), pl. cesionari

cesionară s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. cesionarei; pl. cesionare

Intrare: cesionare
cesionare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cesionare
  • cesionarea
plural
  • cesionări
  • cesionările
genitiv-dativ singular
  • cesionări
  • cesionării
plural
  • cesionări
  • cesionărilor
vocativ singular —
plural —
Intrare: cesiona
  • silabație: ce-si-o-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • cesiona
  • cesionare
  • cesionat
  • cesionatu‑
  • cesionând
  • cesionându‑
 singular plural
  • cesionează
  • cesionați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • cesionez
 (să)
  • cesionez
  • cesionam
  • cesionai
  • cesionasem
a II-a (tu)
  • cesionezi
 (să)
  • cesionezi
  • cesionai
  • cesionași
  • cesionaseși
a III-a (el, ea)
  • cesionează
 (să)
  • cesioneze
  • cesiona
  • cesionă
  • cesionase
plural I (noi)
  • cesionăm
 (să)
  • cesionăm
  • cesionam
  • cesionarăm
  • cesionaserăm
  • cesionasem
a II-a (voi)
  • cesionați
 (să)
  • cesionați
  • cesionați
  • cesionarăți
  • cesionaserăți
  • cesionaseți
a III-a (ei, ele)
  • cesionează
 (să)
  • cesioneze
  • cesionau
  • cesionară
  • cesionaseră
Intrare: cesionar
  • silabație: ce-si-o-nar info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cesionar
  • cesionarul
  • cesionaru‑
plural
  • cesionari
  • cesionarii
genitiv-dativ singular
  • cesionar
  • cesionarului
plural
  • cesionari
  • cesionarilor
vocativ singular
  • cesionarule
  • cesionare
plural
  • cesionarilor
țesionar
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: cesionară
  • silabație: ce-si-o-na-ră info
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cesionară
  • cesionara
plural
  • cesionare
  • cesionarele
genitiv-dativ singular
  • cesionare
  • cesionarei
plural
  • cesionare
  • cesionarelor
vocativ singular
  • cesionară
  • cesionaro
plural
  • cesionarelor
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cesiona, cesionezverb

  • 1. A transmite un drept de creanță unei alte persoane în temeiul unui contract de cesiune; a renunța de bunăvoie la un drept în avantajul cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:
  • cesiune DEX '09 DEX '98

cesionar, cesionarisubstantiv masculin
cesionară, cesionaresubstantiv feminin

  • 1. Persoană care beneficiază de un contract de cesiune, căreia i se transferă de la altcineva un bun sau un drept. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.