10 definiții pentru cescuț ceascuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Timp foarte scurt; clipă. – Din ceas.

CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Timp foarte scurt; clipă. – Din ceas.

CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Regional) Diminutiv al lui ceas (1); timp foarte scurt; clipă, moment. Nu mai este decît un cescuț de vreme, și-l socotim ca veacuri. SEVASTOS, N. 52. Aruncă-te rufă-n cui, Că desară clacă nu-i!... Mama peste-un cescuț vine Și te ia la botejune. MARIAN, S. 96. – Variantă: ceascúț (SBIERA, P. 190) s. n.

CESCÚȚ, cescuțuri, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui ceas (1); timp foarte scurt; clipă.

CEASCÚȚ s. n. v. cescuț.

1) ceas n., pl. urĭ (vsl. časŭ). Ora, a doŭă-zecĭ și patra parte dintre doŭă răsăriturĭ de soare. Moment, timp: ceasu prînzuluĭ, ceasu plecăriĭ. Ceasornic: un ceas de aur, ceasu umblă în ainte. Ceas răŭ, moment care aduce nefericire. Într’un ceas bun, noroc să dea Dumnezeŭ (formulă de urare). La opt ceasurĭ saŭ la opt, la ceasu al optulea. Cît e ceasu (V. cît), ce ceas e saŭ cîte ceasurĭ sînt, ce oră e, ce oră arată ceasornicu? E ceasu opt (și) jumătate, opt și un sfert, opt fără un sfert, opt și 10, opt fără 10 minute saŭ sînt opt ceasurĭ, ceasornicu arată opt ore ș. a. Pl. Părțĭ din ceaslov rostite la diferite ceasurĭ. – Dim. cescuț, pl. urĭ saŭ e (Prav. MB).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cescúț (reg.) s. n., pl. cescúțuri

cescút s. n., pl. cescúturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CESCÚȚ s. v. ceas, clipă, clipită, minut, moment, oră, secundă, timp, vreme.

cescuț s. v. CEAS. CLIPĂ. CLIPITĂ. MINUT. MOMENT. ORĂ. SECUNDĂ. TIMP. VREME.

Intrare: cescuț
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cescuț
  • cescuțul
  • cescuțu‑
plural
  • cescuțuri
  • cescuțurile
genitiv-dativ singular
  • cescuț
  • cescuțului
plural
  • cescuțuri
  • cescuțurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceascuț
  • ceascuțul
plural
  • ceascuțuri
  • ceascuțurile
genitiv-dativ singular
  • ceascuț
  • ceascuțului
plural
  • ceascuțuri
  • ceascuțurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cescuț ceascuț

  • 1. regional Timp foarte scurt.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: clipă moment 2 exemple
    exemple
    • Nu mai este decît un cescuț de vreme, și-l socotim ca veacuri. SEVASTOS, N. 52.
      surse: DLRLC
    • Aruncă-te rufă-n cui, Că desară clacă nu-i!... Mama peste-un cescuț vine Și te ia la botejune. MARIAN, S. 96.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • ceas
    surse: DEX '09 DEX '98