8 definiții pentru cervid


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cervíd sf [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr cervidés] 1 (Lpl) Familie de mamifere rumegătoare ai cărei masculi au coarne osoase, ramificate. 2 Animal din familia cervidelor (1).

CERVÍD, cervide, s. n. (La pl.) Familie de mamifere rumegătoare ai cărei masculi au coarne osoase, ramificate; (și la sg.) animal din această familie. – Din fr. cervidé.

CERVÍD, cervide, s. n. (La pl.) Familie de mamifere rumegătoare ai cărei masculi au coarne osoase, ramificate; (și la sg.) animal din această familie. – Din fr. cervidés.

CERVÍD ~e n. 1) la pl. Familie de mamifere paricopitate rumegătoare, cu coarne (ramificate), cu picioare lungi și cu coadă scurtă (reprezentanți: cerbul, elanul etc.). 2) Mamifer din această familie. /<fr. cervidés

CERVÍDE s.n.pl. Familie de erbivore rumegătoare, cu coarne ramificate care cad în fiecare an, având ca tip cerbul; (la sg.) animal din această familie. [< fr. cervidés, cf. lat. cervus – cerb, gr. eidos – aspect].

CERVÍDE s. n. pl. familie de erbivore rumegătoare, cu coarne osoase, pline, ramificate, care se schimbă anual: cerbul. (< fr. cervidés)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cervíd s. n., pl. cervíde

cervíd s. n., pl. cervíde

Intrare: cervid
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cervid
  • cervidul
  • cervidu‑
plural
  • cervide
  • cervidele
genitiv-dativ singular
  • cervid
  • cervidului
plural
  • cervide
  • cervidelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)