3 definiții pentru certozin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CERTOZÍN s.m. Călugăr al unui ordin întemeiat în 1084 de San Bruno în Alpii francezi. ♦ (Fig.) Om retras, singuratic. [< it. certosino, cf. Certosa – nume italian al mănăstirii la Grande Chartreuse].

CERTOZÍN s. m. 1. călugăr al unui ordin din Alpii francezi. 2. (fig.) om retras, singuratic. (< it. certosino)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

certozín s. m., pl. certozíni

Intrare: certozin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • certozin
  • certozinul
  • certozinu‑
plural
  • certozini
  • certozinii
genitiv-dativ singular
  • certozin
  • certozinului
plural
  • certozini
  • certozinilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)