CERCO- „coadă, apendice, înotătoare”. ◊ gr. kerkos „coadă” > fr. cerco-, it. id., engl. id. > rom. cerco-. □ ~cist (v. -cist), s. n., formă larvară de tenie, avînd un singur scolex invaginat și un apendice sub formă de coadă; ~id (v. -id), adj., în formă de coadă; ~pitec (v. -pitec), s. m., specie de maimuță catariniană africană, cu coadă lungă, neprehensilă.