2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cepșoáră sf vz cepușoară

CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

cepișoáră sf vz cepușoară

cepușoáră sf [At: SEVASTOS, N. 57/22 / V: ~piș~, ~pș~ / Pl: ~re / E: ceapă + -șoară] 1-6 (Șhp) Ceapă (1-3) (mică) Si: cepuță (1-6). 7 Ceapă-ciorească Vz ceapă (25). 8 Hașmă. 9 Aiul-șarpelui Vz ai.

CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPIȘOÁRĂ s. f. v. cepușoară.

CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă (1). [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.] – Ceapă + suf. -ușoară.

CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă. [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.] – Ceapă + suf. -ușoară.

CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. (Popular) Diminiatival lui ceapă. Aduc găina gătită cu verdeață, brad, maghiran... În Dobrogea, la gîtul găinii anină salbă de felii de cepușoară înșirate pe ață. SEVASTOS, N. 57. -Variante: cepișoáră, cepșoáră s. f.

CEPUȘOÁRĂ, cepușoare, s. f. Diminutiv al lui ceapă. [Var.: cepișoáră, cepșoáră s. f.]

cepușoáră f., pl. e. Est. Dim. d. ceapă. – În vest cepșoară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cepușoáră s. f., g.-d. art. cepușoárei; pl. cepușoáre

cepușoáră s. f., g.-d. art. cepușoárei; pl. cepușoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

cepșoare s. pl. v. CEAPĂ-CIOREASCĂ.

Intrare: cepșoare
cepșoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepșoa
  • cepșoara
plural
  • cepșoare
  • cepșoarele
genitiv-dativ singular
  • cepșoare
  • cepșoarei
plural
  • cepșoare
  • cepșoarelor
vocativ singular
plural
Intrare: cepușoară
cepușoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepușoa
  • cepușoara
plural
  • cepușoare
  • cepușoarele
genitiv-dativ singular
  • cepușoare
  • cepușoarei
plural
  • cepușoare
  • cepușoarelor
vocativ singular
plural
cepișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepișoa
  • cepișoara
plural
  • cepișoare
  • cepișoarele
genitiv-dativ singular
  • cepișoare
  • cepișoarei
plural
  • cepișoare
  • cepișoarelor
vocativ singular
plural
cepșoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cepșoa
  • cepșoara
plural
  • cepșoare
  • cepșoarele
genitiv-dativ singular
  • cepșoare
  • cepșoarei
plural
  • cepșoare
  • cepșoarelor
vocativ singular
plural

cepușoară cepișoară cepșoară

  • 1. Diminutiv al lui ceapă.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Aduc găina gătită cu verdeață, brad, maghiran... În Dobrogea, la gîtul găinii anină salbă de felii de cepușoară înșirate pe ață. SEVASTOS, N. 57.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ceapă + sufix -ușoară.
    surse: DEX '98 DEX '09