14 definiții pentru centurion


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

centurión sm [At: DA / Pl: ~i / E: lat centurio, it centurione, fr centurion] Comandant al unei centurii (2).

CENTURIÓN, centurioni, s. m. Ofițer care comanda o centurie în armata romană; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Din lat. centurio, -onis.

CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Din lat. centurio, -onis.

CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. – Pronunțat: -ri-on.

CENTURIÓN, centurioni, s. m. (În armata romană) Ofițer care comanda o centurie; sutaș. [Pr.: -ri-on] – Lat. lit. centurio, -onis.

CENTURIÓN s.m. Comandant al unei centurii (1). [Pron. -ri-on. / < lat. centurio, cf. it. centurione, fr. centurion].

CENTURIÓN s. m. ofițer comandant al unei centurii (1). (< fr. centurion, lat. centurio)

CENTURIÓN ~i m. (în armata romană) Comandant al unei centurii. [Sil. -ri-on] /<lat. centurio, ~onis

centurion m. 1. căpetenie peste o sută de călăreți la Romani; 2. sutaș (BĂLC.).

*centurión m. (lat. centúrio, -ónis). Comandant de centurie, sutaș, căpitan.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

centurión (comandant) (-ri-on) s. m., pl. centurióni

centurión (comandant) s. m. (sil. -ri-on), pl. centurióni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CENTURIÓN s. (IST.) sutaș, (înv.) sătnic. (~ în armata romană.)

CENTURION s. (IST.) sutaș, (înv.) sătnic. (~ în armata romană.)

Intrare: centurion
  • silabație: -ri-on
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • centurion
  • centurionul
  • centurionu‑
plural
  • centurioni
  • centurionii
genitiv-dativ singular
  • centurion
  • centurionului
plural
  • centurioni
  • centurionilor
vocativ singular
  • centurionule
plural
  • centurionilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

centurion

  • 1. Ofițer care comanda o centurie în armata romană.
    surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: sutaș sătnic

etimologie: