7 definiții pentru centuplu
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CENTÚPLU, -Ă, centupli, -e, adj. (Rar) Însutit. – Din fr. centuple, lat. centuplex.
CENTÚPLU, -Ă, centupli, -e, adj. (Rar) Însutit. – Din fr. centuple, lat. centuplex.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
centúplu, ~ă a [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr centuple, lat centuplex] (Ltm; rar) Însutit.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CENTÚPLU, -Ă adj. însutit. (< fr. centuple, lat. centuplex)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
*centúplu, -ă adj. (lat. céntuplus). Însutit.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
centúplu (rar) (-tu-plu) adj. m., pl. centúpli; f. centúplă, pl. centúple
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
centúplu adj. m. (sil. -plu), pl. centúpli; f. sg. centúplă, pl. centúple
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CENTÚPLU adj. v. însutit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: centuplu
centuplu adjectiv
- silabație: cen-tu-plu
| adjectiv (A96) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
centuplu
etimologie:
- limba franceză centuplesurse: DEX '09 DEX '98 MDN '00
- limba latină centuplexsurse: DEX '09 DEX '98 MDN '00