10 definiții pentru cementită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cementítă sf [At: DN3 / Pl: ~te / E: fr cémentite] 1 Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel. 2 (Med) Inflamație acută provocată de cementul dentar.

CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel. – Din fr. cémentite.

CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel. – Din fr. cémentite.

CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier care se găsește în fontă și în oțel.

CEMENTÍTĂ, cementite, s. f. Carbură de fier dură care se găsește în fontă și în oțel. – Fr. cémentite.

CEMENTÍTĂ s.f. 1. Carbură de fier, care formează unul din constituenții aliajelor fier-carbon. 2. Inflamație cronică a cementului dentar. [< fr. cémentite].

CEMENTÍTĂ s. f. 1. carbură de fier, constituent de bază al oțelurilor și fontelor. 2. inflamație cronică a cementului dentar. (< fr. cémentite)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cementítă s. f., g.-d. art. cementítei; pl. cementíte

cementítă s. f., pl. cementíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CEMENTÍTĂ s. v. carbură de fier.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CEMENTITĂ (< fr. {i}) s. f. Carbură de fier reprezentînd constituentul structural caracteristic al oțelurilor și fontelor; conține 6,67% carbon.

Intrare: cementită
cementită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cementi
  • cementita
plural
  • cementite
  • cementitele
genitiv-dativ singular
  • cementite
  • cementitei
plural
  • cementite
  • cementitelor
vocativ singular
plural

cementită

  • 1. Carbură de fier dură, care se găsește în fontă și în oțel.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. Inflamație cronică a cementului dentar.
    surse: DN

etimologie: