8 definiții pentru ceaușel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui ceauș. [Pr.: cea-u-] – Ceauș + suf. -el.

CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (Înv.) Diminutiv al lui ceauș. [Pr.: cea-u-] – Ceauș + suf. -el.

ceaușél sm [At: TEODORESCU, P. P. 564 / P: cea-u~ / Pl: ~ei / E: ceauș + -el] 1-22 Ceauș (11-15) (mic de statură).

CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (Popular) Ceauș. Ei la mal dac-ajungea, Ceaușelul ce-mi făcea, Ceaușul el mărunțel, Mărunțel și bondocel? TEODORESCU, P. P. 564.

CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (înv.) Diminutiv al lui ceauș.

ceaușél s. m. 1990 Copil (nedorit) născut după decretul lui Ceaușescu din 1966 conform căruia femeile trebuiau să aibă minimum 4 copii v. ceaușit; v. și Orizont 13/90 p. 10 (din n.pr. Ceauș[escu] + -el; R. Zafiu Luc. 13/90 p. 4; termenul era folosit oral după 1967; DEX – alt sens)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ceaușél (fam., înv.) (cea-u-) s. m., pl. ceaușéi, art. ceaușéii

ceaușél s. m. (sil. cea-u-), pl. ceaușéi, art. ceaușéii


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

ceaușel, ceaușei s. m. copil născut în perioada 1968-1990, când regimul comunist a interzis avorturile și a descurajat folosirea mijloacelor contraceptive.[1]

  1. Nu este termen argotic ci familiar. — Alexutsu
Intrare: ceaușel
  • silabație: cea-u-șel info
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceaușel
  • ceaușelul
  • ceaușelu‑
plural
  • ceaușei
  • ceaușeii
genitiv-dativ singular
  • ceaușel
  • ceaușelului
plural
  • ceaușei
  • ceaușeilor
vocativ singular
  • ceaușelule
  • ceaușele
plural
  • ceaușeilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ceaușel

  • 1. învechit Diminutiv al lui ceauș.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Ei la mal dac-ajungea, Ceaușelul ce-mi făcea, Ceaușul el mărunțel, Mărunțel și bondocel? TEODORESCU, P. P. 564.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Ceauș + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09