7 definiții pentru ceatal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ceatál sn [At: H II, 244 / V: cet~ / Pl: n / E: tc çatal] 1 (Trm; reg) Parte a morii nedefinită mai îndeaproape. 2 Porțiune de uscat în formă de triunghi care provoacă difluența fluvială.

CEATÁL s. n. Porțiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluența fluvială. – Et. nec.

CEATÁL s. n. Porțiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluența fluvială. – Et. nec.

CEATÁL n. Porțiune de uscat în formă de triunghi care produce difluență fluvială. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ceatál (-luri), s. n. – Parte a morii de grîne, imperfect definită. Tc. çatal „furcuță” (DAR; Ronzevalle 72). Cuvînt puțin folosit, cunoscut mai ales ca toponim, în Dobr.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ceatál, ceatále, s.n. (reg., înv.) parte a morii de vânt.

Intrare: ceatal
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ceatal
  • ceatalul
  • ceatalu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ceatal
  • ceatalului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

ceatal

  • 1. Porțiune de uscat, în formă de triunghi, care provoacă difluența fluvială.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: