13 definiții pentru cepchen
din care- explicative (9)
- morfologice (3)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CEPCHEN, cepchene, s. n. (Înv.) Haină boierească scurtă, cu mânecile despicate, care se purta pe umeri. – Din tc. çepken.
CEPCHEN, cepchene, s. n. (Înv.) Haină boierească scurtă, cu mânecile despicate, care se purta pe umeri. – Din tc. çepken.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
cepchen sn [At: BĂLCESCU, M. V. 597 / V: ceap~, ceapchin / Pl: nct / E: tc çepken] (Trî) Haină boierească scurtă, cu mânecile desfăcute, care se purta pe umeri, peste jiletcă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CEPCHEN s. n. (Învechit) Haină boierească scurtă, cu mînecile despicate, care se purta pe umeri. Cepchen de filendreș stacojiu, numa-n fir și-n mărgăritare. ODOBESCU, S. I 132. Pe la 1823-24, cuconașii nu lăsau să le scape nici un prilej de a se îmbrăca cu poturi, cu mintean și cu cepchen. GHICA, S. 45. – Variantă: ceapcîn (BĂLCESCU, O. I 16) s. n.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CEPCHEN s. n. (Înv.) Haină boierească scurtă, cu mînecile despicate, care se purta pe umeri. – Tc. çepken.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
cepchen n. 1. od. haină boierească scurtă asemenea dulamei: îmbrăcat cu cepchen verde și blănit cu samur NEGR.; 2. azi, pieptar țărănesc îmblănit: cepchen alb cu găitanuri albastre. [Turc. cepken].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
cepchén n., pl. urĭ și e (turc. čepken). Vechĭ. Un fel de dulamă pe care o purtaŭ boĭeriĭ. Azĭ. Rar. Peptar țărănesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
ceapchen sn vz cepchen
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ceapchin sn vz cepchen corectat(ă)
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CEAPCÎN1 s. n. v. cepchen.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
cepchen (înv.) s. n., pl. cepchene
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
cepchen (înv.) s. n., pl. cepchene
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
cepchen s. n., pl. cepchene
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
cepchen (cepchene), s. n. – (Înv.) Pieptar fără mîneci. Tc. çepken (Șeineanu, III, 34; Lokotsch 409).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
cepchen, cepchenesubstantiv neutru
- 1. Haină boierească scurtă, cu mânecile despicate, care se purta pe umeri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
- Cepchen de filendreș stacojiu, numa-n fir și-n mărgăritare. ODOBESCU, S. I 132. DLRLC
- Pe la 1823-24, cuconașii nu lăsau să le scape nici un prilej de a se îmbrăca cu poturi, cu mintean și cu cepchen. GHICA, S. 45. DLRLC
-
etimologie:
- çepken DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.