10 definiții pentru cation


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CATIÓN, cationi, s. m. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod. [Pr.: -ti-on] – Din fr. cation.

CATIÓN, cationi, s. m. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod. [Pr.: -ti-on] – Din fr. cation.

catión sm [At: LTR / P: ~ti-on / Pl: ~i / E: fr cation] Ion încărcat cu sarcină pozitivă, care este atras de catod.

CATIÓN, cationi, s. m. Atom (sau grup de atomi) încărcat cu sarcină electrică liberă pozitivă, care în timpul unei electrolize se deplasează spre catod. – Pronunțat: -ti-on.

CATIÓN, cationi, s. m. Atom (sau grup de atomi) încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pr.: -ti-on] – Fr. cation (<gr.).

CATIÓN s.m. (Chim.) Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă. [Pron. -ti-on. / < fr. cation].

CATIÓN s. m. ion pozitiv. (< fr. cation)

CATIÓN ~i m. chim. Ion cu sarcină electrică pozitivă. [Sil. -ti-on] /<fr. cation


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!catión (ca-ti-on/cat-i-) s. m., pl. catióni

catión s. m. (sil. -ti-on; mf. cat-), pl. catióni


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CATIÓN s. (FIZ.) 1. ion pozitiv. 2. cation macromolecular = macrocation.

Intrare: cation
  • silabație: ca-ti-on, cat-i-on
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cation
  • cationul
  • cationu‑
plural
  • cationi
  • cationii
genitiv-dativ singular
  • cation
  • cationului
plural
  • cationi
  • cationilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cation

  • 1. Ion încărcat cu sarcină electrică pozitivă, care este atras de catod.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: