2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

caterisire sf [At: (a. 1761) URICARIUL VII, 29/14 / V: ~res~ / Pl: ~ri / E: caterisi] 1 Destituire a unui preot Si: (pfm) răspopire, (înv) caterisis (1), caterisit1 (1). 2-3 (Pop) Excludere (a unui călugăr sau) a unei călugărițe din comunitatea monahală Si: (înv) caterisis (2-3) caterisit1 (2). 4-5 (Înv; pan; d. laici) (Demitere sau) retrogradare.

CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Din ngr. kathíresa (aor. lui katheró „degradez”).

CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Din ngr. kathíresa (aor. lui katheró „degradez”).

caterisi vt [At: (a. 1764) URICARIUL I, 310/8 / V: ~resí / Pzi: ~sésc / E: ngr ϰαθαιρω (aor ϰαθάρησα) „degradez”] 1 (Bis) A destitui un preot Si: (pfm) a răspopi. 2-3 (Pex) A exclude (un călugăr sau) o călugăriță din comunitatea monahală. 4-5 (Înv; pan; d. laici) (A demite sau) a retrograda.

CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la preoți, călugări etc.) A destitui din funcție; a răspopi.

CATERISÍ, caterisesc, vb. IV. Tranz. A răspopi. – Ngr. kathero „degradez” (aor. katherisa).

A CATERISÍ ~ésc tranz. bis. A scoate din funcția de preot; a răspopi. /<ngr. kathero

caterisì v. a destitui, a depune (vorbind de preoți). [Gr. mod.].

caterisésc v. tr. (ngr. kathairó, aor. kathérisa, distrug, destituĭ. V. cateretic. Vechĭ. Degradez, destituĭ, vorbind de clericĭ. V. răspopesc.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

caterisí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. caterisésc, imperf. 3 sg. cateriseá; conj. prez. 3 să cateriseáscă

caterisí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. caterisésc, imperf. 3 sg. cateriseá; conj. prez. 3 sg. și pl. cateriseáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CATERISÍRE s. (BIS.) răspopire. (~ a unui preot.)

CATERISIRE s. (BIS.) răspopire. (~ a unui preot.)

CATERISÍ vb. (BIS.) a răspopi, (pop.) a despopi, a despreoți. (A ~ un preot.)

CATERISI vb. (BIS.) a răspopi, (pop.) a despopi, a despreoți. (A ~ un preot.)


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

caterisí (caterisésc, caterisít), vb. – A răspopi. Ngr. ϰαθαιρῶ, aorist ϰαθαίρησα „a degrada” (Tiktin; DAR; Gáldi 162).

Intrare: caterisire
caterisire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caterisire
  • caterisirea
plural
  • caterisiri
  • caterisirile
genitiv-dativ singular
  • caterisiri
  • caterisirii
plural
  • caterisiri
  • caterisirilor
vocativ singular
plural
Intrare: caterisi
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • caterisi
  • caterisire
  • caterisit
  • caterisitu‑
  • caterisind
  • caterisindu‑
singular plural
  • caterisește
  • caterisiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • caterisesc
(să)
  • caterisesc
  • cateriseam
  • caterisii
  • caterisisem
a II-a (tu)
  • caterisești
(să)
  • caterisești
  • cateriseai
  • caterisiși
  • caterisiseși
a III-a (el, ea)
  • caterisește
(să)
  • caterisească
  • caterisea
  • caterisi
  • caterisise
plural I (noi)
  • caterisim
(să)
  • caterisim
  • cateriseam
  • caterisirăm
  • caterisiserăm
  • caterisisem
a II-a (voi)
  • caterisiți
(să)
  • caterisiți
  • cateriseați
  • caterisirăți
  • caterisiserăți
  • caterisiseți
a III-a (ei, ele)
  • caterisesc
(să)
  • caterisească
  • cateriseau
  • caterisi
  • caterisiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

caterisire

etimologie:

caterisi

etimologie:

  • limba neogreacă kathíresa (aoristul lui katheró „degradez”).
    surse: DEX '09 DEX '98