2 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CATAPULTÁRE s.f. Acțiunea de a catapulta. [< catapulta].

catapultá sf [At: DEX2 / Pzi: ~téz / E: catapulter] 1 A lansa ceva cu o catapultă (1). 2 (Spc) A lansa un avion prin catapultă (2).

CATAPULTÁ, catapultez, vb. I. Tranz. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă. – Din fr. catapulter.

CATAPULTÁ, catapultez, vb. I. Tranz. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă. – Din fr. catapulter.

CATAPULTÁ vb. I. tr. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă. [< fr. catapulter].

CATAPULTÁ vb. 1. tr. a lansa cu o catapultă (2). 2. (fam.) a trimite brusc la o oarecare distanță și cu forța; a proiecta. (< fr. catapulter)

A CATAPULTÁ ~éz tranz. (corpuri, avioane) A lansa cu ajutorul catapultei. /<fr. catapulter


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

catapultáre s. f., pl. catapultări

catapultá (a ~) vb., ind. prez. 3 catapulteáză

catapultá vb., ind. prez. 1 sg. catapultéz, 3 sg. și pl. catapulteáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CATAPULTARE a) separare rapidă a unei părți a aeronavei (scaun sau cabină) în scopul salvării pilotului sau a echipajului în caz de pericol iminent, constând în aruncarea la comandă a pilotului sau a echipajului în sus sau în jos. După 3-5 s de la catapultare centurile care leagă pilotul de scaun se desprind automat, se declanșează deschiderea parașutei, pilotul este eliberat de scaun și plutește lin cu parașuta spre sol. La avioanele cu viteze foarte mari (Mach 3,5-5) se catapultează toată cabina, după care se larghează cupola cabinei, scaunul cu pilotul și apoi pilotul cu parașuta. b) Accelerare foarte puternică a aeronavelor ambarcate pentru a facilita decolarea de pe puntea reativ mică a navelor.

SCAUN DE CATAPULTARE dispozitiv ejectabil instalat în cabina avioanelor de mare viteză, destinat salvării pilotului în caz de pericol iminent prin proiectarea în câteva sutimi de secundă a scaunului pilotului în afara cabinei aeronavei avariate, cu ajutorul unui cartuș exploziv, după detașarea automată a cupolei cabinei. Există scaun de catapultare de antrenament, montate în săli speciale, pentru deprinderea piloților în suportarea sarcinilor la care ar fi expuși în situație reală. Dispozitivul este acționat la comanda pilotului, explozia unui cartuș pirotehnic dând senzația catapultării în zbor, mai puțin desprinderea de scaun, căderea liberă și plutirea cu parașuta.

Intrare: catapultare
catapultare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • catapultare
  • catapultarea
plural
  • catapultări
  • catapultările
genitiv-dativ singular
  • catapultări
  • catapultării
plural
  • catapultări
  • catapultărilor
vocativ singular
plural
Intrare: catapulta
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • catapulta
  • catapultare
  • catapultat
  • catapultatu‑
  • catapultând
  • catapultându‑
singular plural
  • catapultea
  • catapultați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • catapultez
(să)
  • catapultez
  • catapultam
  • catapultai
  • catapultasem
a II-a (tu)
  • catapultezi
(să)
  • catapultezi
  • catapultai
  • catapultași
  • catapultaseși
a III-a (el, ea)
  • catapultea
(să)
  • catapulteze
  • catapulta
  • catapultă
  • catapultase
plural I (noi)
  • catapultăm
(să)
  • catapultăm
  • catapultam
  • catapultarăm
  • catapultaserăm
  • catapultasem
a II-a (voi)
  • catapultați
(să)
  • catapultați
  • catapultați
  • catapultarăți
  • catapultaserăți
  • catapultaseți
a III-a (ei, ele)
  • catapultea
(să)
  • catapulteze
  • catapultau
  • catapulta
  • catapultaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

catapultare

  • 1. Acțiunea de a catapulta.
    surse: DN

etimologie:

  • catapulta
    surse: DN

catapulta

  • 1. A lansa ceva cu o catapultă; a lansa un avion prin catapultă.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. familiar A trimite brusc la o oarecare distanță și cu forța.
    surse: MDN '00 sinonime: proiecta

etimologie: