12 definiții pentru casoletă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CASOLÉTĂ, casolete, s. f. 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 2. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. – Din fr. cassolette.

CASOLÉTĂ, casolete, s. f. 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 2. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. – Din fr. cassolette.

casole sf [At: ALECSANDRI, P. III, 87 / Pl: ~te / E: fr cassolette] 1 (Frm) Vas în care se ard mirodenii. 2 Conținutul unei casolete (1). 3 Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 4 Mic recipient în care se păstrează și se servesc la masă anumite feluri de mâncare, în special aperitive. 5 Conținutul unei casolete (5). 6 Ornament în formă de vas, din care ies flăcări, folosit la arcuri de triumf, altare etc.

CASOLÉTĂ, casolete, s. f. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. Ard în casolete flori de plantă-aromatică. ALECSANDRI, P. III 87.

CASOLÉTĂ, casolete, s. f. 1. Vas metalic care servește la sterilizarea și păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale. 2. (Franțuzism) Vas în care se ard mirodenii. – Fr. cassolette.

CASOLÉTĂ s.f. 1. Vas în care se ard parfumuri, mirodenii. ♦ Cutie de metal în care se sterilizează feși, vată și instrumente medicale. 2. Ornament în formă de vas, din care ies flăcări, folosit la arcuri de triumf, altare etc. [< fr. cassolette, cf. sp. cazoleta].

CASOLÉTĂ s. f. 1. vas în care se ard parfumuri, mirodenii. ◊ cutie de metal în care se sterilizează feși, vată, instrumente medicale. 2. ornament în formă de vas din care ies flăcări, la arcuri de triumf, altare etc. (< fr. cassolette)

CASOLÉTĂ ~e f. 1) Vas inoxidabil în care se sterilizează pansamentul și instrumentele medicale. 2) rar Recipient în care se ard parfumuri și mirodenii. /<fr. cassolette

casoletă f. afumătoare, cățue (AL.) (= fr. cassolette).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

casolétă s. f., g.-d. art. casolétei; pl. casoléte

casolétă s. f., pl. casoléte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CASOLÉTĂ s. v. afumătoare.

CASOLE s. afumătoare, cățuie, (prin Ban.) rușcă, (înv.) buhurdar. (În ~ se ard mirodenii.)

Intrare: casoletă
casoletă substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casole
  • casoleta
plural
  • casolete
  • casoletele
genitiv-dativ singular
  • casolete
  • casoletei
plural
  • casolete
  • casoletelor
vocativ singular
plural

casoletă

  • 1. Vas metalic inoxidabil care servește la sterilizarea și la păstrarea sterilă a pansamentelor și a unor instrumente medicale.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. franțuzism Vas în care se ard mirodenii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: afumătoare buhurdar cățuie rușcă un exemplu
    exemple
    • Ard în casolete flori de plantă-aromatică. ALECSANDRI, P. III 87.
      surse: DLRLC
  • 3. Ornament în formă de vas, din care ies flăcări, folosit la arcuri de triumf, altare etc.
    surse: DN

etimologie: