13 definiții pentru casâncă casuncă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. [Var.: casúncă s. f.] – Din rus. kosânka.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. [Var.: casúncă s. f.] – Din rus. kosânka.

casấncă sf [At: MARIAN, NA. 299 / V: ~sen~, ~sin~, ~sun~ / Pl: ~nce / E: rs косынка] (Reg) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. – Rus kosynka.

CASÂNCĂ ~ci f. reg. Broboadă înflorată și împodobită pe la margini cu franjuri. /<rus. kosânka

casâncă f. Mold. broboadă colorată a țărancelor. [Rus. KOSYNKA].

CASÚNCĂ s. f. v. casâncă.

CASÎ́NCĂ, casînci, s. f. (Mold., Bucov.) Broboadă de lînă sau de mătase, împodobită pe margini cu flori brodate și franjuri. Se oglindi într-un geam potrivindu-și mai bine pe frunte horbota de la grimea, subt casînca neagră de mătase. SADOVEANU, P. M. 251.

casî́ncă f., pl. ĭ (rus. kosýnka). Mold. Bariz maĭ gros (une-orĭ și de matasă, nu numaĭ de lînă). – Și casuncă în sud. V. dermea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

casấncă (reg.) s. f., g.-d. art. casấncii; pl. casấnci

casâncă s. f., g.-d. art. casâncii; pl. casânci


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

casîncă (casînci), s. f. – Batic, șal (Mold.). Rus. kosynka (Cihac, II, 45).

Intrare: casâncă
casâncă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casâncă
  • casânca
plural
  • casânci
  • casâncile
genitiv-dativ singular
  • casânci
  • casâncii
plural
  • casânci
  • casâncilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casuncă
  • casunca
plural
  • casunci
  • casuncile
genitiv-dativ singular
  • casunci
  • casuncii
plural
  • casunci
  • casuncilor
vocativ singular
plural

casâncă casuncă

  • 1. regional Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Se oglindi într-un geam potrivindu-și mai bine pe frunte horbota de la grimea, subt casînca neagră de mătase. SADOVEANU, P. M. 251.
      surse: DLRLC

etimologie: