13 definiții pentru casâncă casuncă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

casấncă sf [At: MARIAN, NA. 299 / V: ~sen~, ~sin~, ~sun~ / Pl: ~nce / E: rs косынка] (Reg) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. [Var.: casúncă s. f.] – Din rus. kosânka.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. [Var.: casúncă s. f.] – Din rus. kosânka.

CASẤNCĂ, casânci, s. f. (Reg.) Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri. – Rus kosynka.

CASÂNCĂ ~ci f. reg. Broboadă înflorată și împodobită pe la margini cu franjuri. /<rus. kosânka

casâncă f. Mold. broboadă colorată a țărancelor. [Rus. KOSYNKA].

casúncă sf vz casâncă

CASÚNCĂ s. f. v. casâncă.

CASÚNCĂ s. f. v. casâncă.

CASÎ́NCĂ, casînci, s. f. (Mold., Bucov.) Broboadă de lînă sau de mătase, împodobită pe margini cu flori brodate și franjuri. Se oglindi într-un geam potrivindu-și mai bine pe frunte horbota de la grimea, subt casînca neagră de mătase. SADOVEANU, P. M. 251.

casî́ncă f., pl. ĭ (rus. kosýnka). Mold. Bariz maĭ gros (une-orĭ și de matasă, nu numaĭ de lînă). – Și casuncă în sud. V. dermea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

casấncă (reg.) s. f., g.-d. art. casấncii; pl. casấnci

casâncă s. f., g.-d. art. casâncii; pl. casânci


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

casîncă (casînci), s. f. – Batic, șal (Mold.). Rus. kosynka (Cihac, II, 45).

Intrare: casâncă
casâncă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casâncă
  • casânca
plural
  • casânci
  • casâncile
genitiv-dativ singular
  • casânci
  • casâncii
plural
  • casânci
  • casâncilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F46)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • casuncă
  • casunca
plural
  • casunci
  • casuncile
genitiv-dativ singular
  • casunci
  • casuncii
plural
  • casunci
  • casuncilor
vocativ singular
plural

casâncă casuncă

  • 1. regional Broboadă împodobită pe margini cu flori brodate și cu franjuri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Se oglindi într-un geam potrivindu-și mai bine pe frunte horbota de la grimea, subt casînca neagră de mătase. SADOVEANU, P. M. 251.
      surse: DLRLC

etimologie: