7 definiții pentru carolingian

CAROLINGIÁN, -Ă, carolingieni, -e, adj. Care aparține dinastiei lui Carol cel Mare, privitor la această dinastie. [Pr.: -gi-an] – Din fr. carolingien.

CAROLINGIÁN, -Ă, carolingieni, -e, adj. Care aparține dinastiei lui Carol cel Mare, privitor la această dinastie. [Pr.: -gi-an] – Din fr. carolingien.

carolingián (-gi-an) adj. m., pl. carolingiéni (-gi-eni); f. carolingiánă, pl. carolingiéne

carolingián adj. m. (sil. -gi-an), pl. carolingiéni (sil. -gi-eni); f. sg. carolingiánă, pl. carolingiéne

carolingián, ~ă a [At: DA / P: ~gi-an / Pl: ~giéni, ~giéne / E: fr carolingien] 1-2 Care aparține (dinastiei) lui Carol cel Mare. 3-4 Privitor la (dinastia lui) Carol cel Mare. 5-6 Care provine de la (dinastia) lui Carol cel Mare. 7-8 Specific (dinastiei) lui Carol cel Mare.

Carlovingieni pl. a doua rassă regală care a. dat 12 regi Franței (752-987) și suverani Germaniei și Italiei. Carlovingenii urmară Merovingienilor și precedară pe Capetingi.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CAROLINGI (CAROLINGIENI), dinastie de regi și de împărați (care își trage numele de la Carol cel Mare), întemeiată în 751 de Pepin cel Scurt. A domnit în Franța (pînă în 987), în Germania (pînă în 911) și în Italia (pînă în 905).

Intrare: carolingian
carolingian
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular carolingian carolingianul carolingia carolingiana
plural carolingieni carolingienii carolingiene carolingienele
genitiv-dativ singular carolingian carolingianului carolingiene carolingienei
plural carolingieni carolingienilor carolingiene carolingienelor
vocativ singular
plural