4 definiții pentru carmina


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carmina [At: CĂLINESCU, E. O. I, 63 / Pzi: ~nez / E: carmin] 1 vt A vopsi în culoarea carminului. 2-3 vtr (Nob) A (se) farda.

CARMINÁ vb. I. tr. (Rar) A colora, a vopsi în carmin. [< fr. carminer].


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carminá vb., ind. prez. 3 sg. și pl. carmineáză


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

Carmina Burana (cuv. lat. med., „cântece bavareze”), grup de cântece medievale, cu texte studențești laice, datorate unor autori anonimi (v. goliardici, canti). Compozitorul contemporan germ. Orff, inspirat de câteva vechi notații de C., a scris cantata omonimă de o deosebită popularitate.

Intrare: carmina
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • carmina
  • carminare
  • carminat
  • carminatu‑
  • carminând
  • carminându‑
singular plural
  • carminea
  • carminați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • carminez
(să)
  • carminez
  • carminam
  • carminai
  • carminasem
a II-a (tu)
  • carminezi
(să)
  • carminezi
  • carminai
  • carminași
  • carminaseși
a III-a (el, ea)
  • carminea
(să)
  • carmineze
  • carmina
  • carmină
  • carminase
plural I (noi)
  • carminăm
(să)
  • carminăm
  • carminam
  • carminarăm
  • carminaserăm
  • carminasem
a II-a (voi)
  • carminați
(să)
  • carminați
  • carminați
  • carminarăți
  • carminaserăți
  • carminaseți
a III-a (ei, ele)
  • carminea
(să)
  • carmineze
  • carminau
  • carmina
  • carminaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)