2 intrări

11 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARDÍTĂ, cardite, s. f. Inflamație a inimii. – Din fr. cardite.

CARDÍTĂ, cardite, s. f. Inflamație a inimii. – Din fr. cardite.

cardítă sf [At: DA ms / Pl: ~te / E: fr cardite] Inflamație a inimii.

CARDÍTĂ s.f. Inflamație a inimii. [< fr. cardite].

CARDÍTĂ s. f. inflamație a pereților inimii. (< fr. cardite)

CARDÍTĂ Inflamație a inimii. /<fr. cardite

*cardítă f., pl. e (d. vgr. kardia, inimă). Med. Inflamațiune a inimiĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cardí (-désc, -ít), vb.1. A bate, a lovi. – 2. A fura, a șterpeli. Cuvînt argotic, cu siguranță de origine țig. Graur 133 îl explică prin țig. kar- „a pronunța”, contaminat cu a mardi; ceea ce presupune un sens „a vorbi” atestat de Graur și Juilland 160, dar contestat de Vasiliu, GS, VII, 108, și pe care, la rîndul nostru, nu îl cunoaștem. Chiar și așa, semantismul prezintă dificultăți. Mai probabil provine din țig. ker- „a da”, prin intermediul formei kărdem.Der. cardeală, s. f. (bătaie); carditor, s. m. (informator). Cf. de asemenea, în susținerea etimonului kar-, Graur, BL, VI, 198 și V, 223.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

cardit, -ă, cardiți, -te adj. 1. furat. 2. bătut.

Intrare: cardită
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cardi
  • cardita
plural
  • cardite
  • carditele
genitiv-dativ singular
  • cardite
  • carditei
plural
  • cardite
  • carditelor
vocativ singular
plural
Intrare: cardit
cardit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cardit
  • carditul
  • carditu‑
  • cardi
  • cardita
plural
  • cardiți
  • cardiții
  • cardite
  • carditele
genitiv-dativ singular
  • cardit
  • carditului
  • cardite
  • carditei
plural
  • cardiți
  • cardiților
  • cardite
  • carditelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cardită

  • 1. Inflamație a inimii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: