6 definiții pentru carcan


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carcán sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr carcan] (Ist) Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța.

CARCÁN, carcane, s. n. Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța. – Din fr. carcan.

CARCÁN, carcane, s. n. Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța. – Din fr. carcan.

CARCÁN s.n. Guler de fier cu care erau legați în Franța răufăcătorii la stâlpul infamiei. [< fr. carcan, cf. v.germ. querca – gât].

CARCÁN s. n. guler de fier cu care erau legați în Franța răufăcătorii la stâlpul infamiei. (< fr. carcan)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carcán s. n., pl. carcáne

carcán s. n., pl. carcáne

Intrare: carcan
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carcan
  • carcanul
  • carcanu‑
plural
  • carcane
  • carcanele
genitiv-dativ singular
  • carcan
  • carcanului
plural
  • carcane
  • carcanelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carcan

  • 1. Guler de fier cu care răufăcătorii erau legați la stâlpul infamiei, în Franța.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: