13 definiții pentru carburator


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CARBURATÓR, carburatoare, s. n. Aparat al unui motor cu ardere internă și cu aprindere electrică, în care se formează amestecul carburant, în proporția dorită, prin difuzarea combustibilului într-un curent de aer. – Din fr. carburateur.

carburator sn [At: LTR / Pl: ~oare / E: fr carburateur] Aparat al unui motor cu ardere internă, cu aprindere electrică, în care se formează amestecul carburant, în proporția dorită, prin difuzarea combustibilului într-un curent de aer.

CARBURATÓR, carburatoare, s. n. Aparat al unui motor cu ardere internă, cu aprindere electrică, în care se formează amestecul carburant, în proporția dorită, prin difuzarea combustibilului într-un curent de aer. – Din fr. carburateur.

CARBURATÓR, carburatoare, s. n. Aparat pentru amestecarea aerului cu combustibilul (la motoarele cu explozie).

CARBURATÓR, carburatoare, s. n. Aparat care amestecă aerul cu combustibilul (la motoarele cu explozie). – După fr. carburateur.

CARBURATÓR s.n. Aparat în care se amestecă aerul cu combustibilul (la motoarele cu explozie). [< fr. carburateur].

CARBURATÓR s. n. organ al unui motor cu ardere internă în care se formează amestecul carburant. (< fr. carburateur)

CARBURATÓR ~oáre n. Aparat în care se formează carburantul pentru motoarele cu ardere internă. /<fr. carburateur

*carburatór n., pl. oare (d. carburez). Fiz. Aparat care, la un motor cu petrol, supt acțiunea unuĭ curent de aer, vaporizează esența de petrol și produce amestecu a căruĭ exploziune dă forța motrice.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carburatór s. n., pl. carburatoáre

carburatór s. n., pl. carburatoáre


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

carburator, carburatoare s. n. (er.) vagin.

a gripa (cuiva) carburatorul expr. (er.d. bărbați) a ejacula în vaginul partenerei de sex.

Intrare: carburator
carburator substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carburator
  • carburatorul
  • carburatoru‑
plural
  • carburatoare
  • carburatoarele
genitiv-dativ singular
  • carburator
  • carburatorului
plural
  • carburatoare
  • carburatoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carburator

  • 1. Aparat al unui motor cu ardere internă și cu aprindere electrică, în care se formează amestecul carburant, în proporția dorită, prin difuzarea combustibilului într-un curent de aer.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: