15 definiții pentru carbonat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

carbonat, ~ă [At: NEGRUZZI, S. I, 317 / Pl: ~ați, ~e / E: fr carbonate] 1 sm Nume dat sărurilor acidului carbonic. 2 a Care conține carbon.

CARBONÁT, carbonați, s. m. Nume dat sărurilor acidului carbonic. ♦ (Adjectival) Care conține carbon. – Din fr. carbonate.

CARBONÁT, carbonați, s. m. Nume dat sărurilor acidului carbonic. ♦ (Adjectival) Care conține carbon. – Din fr. carbonate.

CARBONÁT, carbonați, s. m. Nume dat sărurilor acidului carbonic. Unii zic că... [în apa izvorului] n-ar fi altă decît carbonat de magnezie. NEGRUZZI, S. I 317. ♦ (Adjectival) Care conține carbon. Hidrogen carbonat.

CARBONÁT, carbonați, s. m. Nume dat sărurilor acidului carbonic. ♦ (Adjectival) Care conține carbon. – Fr. carbonate.

CARBONÁT s.m. Sare sau ester al acidului carbonic. // adj. Care conține carbon. [< fr. carbonate, carboné].

CARBONÁT s. m. sare a acidului carbonic. (< fr. carbonate, carboné)

CARBONÁT2 ~ți m. Sare a acidului carbonic ~ de calciu. /<fr. carbonate

CARBONÁT1 ~tă (~ți, ~te) Care ține de carbon; propriu carbonului. Hidrogen ~. /<fr. carbonate

carbonat a. ce conține carbon: gazul de luminat e hidrogen carbonat. ║ n. sare combinată din acid carbonic cu o bază.

*carbonát, -ă adj. Chim. Care conține cărbune chimic (carbon). S. n., pl. e. Numele generic al sărurilor formate de acidu carbonic c’o bază. V. cerusă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

carbonát s. m., pl. carbonáți

carbonát s. m., pl. carbonáți


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CARBONÁT s. carbonat acid v. bicarbonat; carbonat de potasiu v. potasă; carbonat de sodiu v. sodă.

CARBONAT s. (CHIM.) carbonat acid = bicarbonat; carbonat de potasiu = potasă, (înv.) sare de cenușă, sare de leșie; carbonat de sodiu = sodă, (înv.) natron.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CARBONAȚI (< fr {i}) s. m. pl. Săruri ale acidului carbonic. ♦ Carbonat neutru = sare a acidului carbonic în care doi atomi de hidrogen au fost înlocuiți cu atomi de metale. ♦ Carbonat acid = sare a acidului carbonic în care un singur atom de hidrogen a fost înlocuit cu un atom de metal; (impr.) bicarbonat. ♦ Carbonat de calciu = sarea de calciu a acidului carbonic, răspîndită în natură sub formă de calcar (piatră de var), cretă, marmură, calcit; întrebuințat ca piatră de construcție, la obținerea cimentului, a varului, a sticlei. ♦ Carbonat de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, produs de bază al industriei chimice, folosit în ind. sticlei, a săpunului, a uleiurilor vegetale, a petrolului, metalurgică, farmaceutică, în gospodărie etc.; sodă (1). ♦ Carbonat acid de sodiu = sarea de sodiu a acidului carbonic, folosită ca alcalinizant al secreției gastrice în acidoze și sub formă de loțiuni detergente în infecții, arsuri etc.; (impr.) bicarbonat de sodiu.

Intrare: carbonat
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • carbonat
  • carbonatul
  • carbonatu‑
plural
  • carbonați
  • carbonații
genitiv-dativ singular
  • carbonat
  • carbonatului
plural
  • carbonați
  • carbonaților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

carbonat

  • 1. Nume dat sărurilor acidului carbonic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exemplu
    exemple
    • Unii zic că... [în apa izvorului] n-ar fi altă decît carbonat de magnezie. NEGRUZZI, S. I 317.
      surse: DLRLC

etimologie: