23 de definiții pentru carbon C (cel mult 20 afișate)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CARBÓN s. n. Element chimic, foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. ◊ Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, folosită în dactilografie, cartografie etc. la efectuarea de copii; indigo, plombagină. – Din fr. carbone, lat. carbo, -onis.
carbon sn [At: I. IONESCU, M. 312/ Pl: (înv) ~uri sn, ~i sm / E: fr carbone, lat carbo, -onis] 1 Element chimic, metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbune, petrol, în gaze etc., iar, în stare elementară, în diamant, în grafit și în cărbunele negru. 2 (Îs) ~14 Izotop radioactiv al carbonului care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. 3 (Șîs) Hârtie ~ Hârtie foarte subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, întrebuințată în dactilografie, cartografie etc. la scoaterea de copii Si: indigo, (înv) plombagină.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARBÓN s. n. Element chimic, metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. ◊ Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, întrebuințată în dactilografie, cartografie etc. la scoaterea de copii; indigo, plombagină. – Din fr. carbone, lat. carbo, -onis.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CARBÓN s. n. Metaloid tetravalent foarte răspîndit în natură, fiind componentul de bază al tuturor substanțelor organice; se găsește mai ales în cărbunii de pămînt, în gazele naturale, în petrol, iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. Chimia organică este chimia carbonului. * (Hîrtie) carbon = hîrtie acoperită pe una din fețe cu o substanță chimică colorată.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CARBÓN s. n. Metaloid foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice; care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru. ◊ (Hârtie-)carbon = hârtie acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică colorantă, întrebuințată la scoaterea de copii. – Fr. carbone (lat. lit. carbo, -onis).
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
CARBÓN s.n. Metaloid tetravalent care se găsește în natură sub formă de grafit, în cărbunii de pământ etc. ◊ Hârtie carbon = hârtie având pe una dintre fețe un strat subțire de substanță colorată, care permite copierea unui text, a unui desen etc. pe mai multe foi. [< fr. carbone, cf. lat. carbo – cărbune].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CARBÓN s. n. metaloid tetravalent în natură sub formă de grafit, în cărbunii de pământ etc. ♦ hârtie-~ = hârtie având pe una dintre fețe un strat subțire de substanță colorată, pentru copierea unui text, desen etc. pe mai multe foi; indigo. (< fr. carbone)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CARBÓN n. Metaloid, foarte răspândit în natură (sub formă de grafit), în zăcăminte fosile (cărbune de pământ și bitumuri) și în bioxidul de carbon, component de bază al tuturor substanțelor organice vegetale și animale. ~ primar. /<fr. carbon, lat. carbo, ~onis
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
carbon n. corp simplu solid, cărbune în stare pură.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*carbón n. (fr. carbone, cărbune chimic, diferit de charbon, cărbune din natură). Chim. Cărbune chimic pur.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
carbón s. n.; simb. C
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
carbón s. n., simb. C
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
hârtíe carbón s. f. + s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
hârtíe carbón s. f. + s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CARBÓN s. v. indigo.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CARBON s. indigo, plombagină, hîrtie-carbon. (~ pentru scoatere de copii.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
BIOXID DE CARBÓN s. v. acid carbonic.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
HIDRAT DE CARBÓN s. v. glucidă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TETRACLORURĂ DE CARBÓN s. (CHIM.) tetraclormetan.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bioxid de carbon s. v. ACID CARBONIC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
carbon C
- 1. Element chimic (metaloid tetravalent), foarte răspândit în natură, component de bază al tuturor substanțelor organice, care se găsește în cărbuni, în petrol, în gaze etc., iar în stare elementară în diamant, în grafit și în cărbunele negru.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN un exempluexemple
- Chimia organică este chimia carbonului.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
- 1.1. Carbon 14 = izotop radioactiv al carbonului, care ia naștere în atmosferă și care servește la stabilirea vârstei vestigiilor materiale.surse: DEX '09 DEX '98
- 1.2. (Hârtie-)carbon = hârtie subțire acoperită pe una dintre fețe cu o substanță chimică de culoare închisă, folosită în dactilografie, cartografie etc. la efectuarea de copii.surse: DEX '09 DLRLC DN sinonime: indigo (s.n.) plombagină
-
- surse: DOOM 2
etimologie:
- limba franceză carbonesurse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN
- limba latină carbo, -onissurse: DEX '09 DEX '98 DLRM DN