CARAGANĂ, caragane, s. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galbene-aurii (Caragona arborescens). – Din fr. caragan.

caragană sf [At: DEX² / Pl: ~ne / E: fr caragan] Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galben-aurii (Caragona arborescens).

CARAGANĂ, caragane, s. f. Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galbene-aurii (Caragana arborescens). – Din fr. caragan.

CARAGANĂ s.f. (Bot.) Arbust ornamental din familia leguminoaselor, originar din Asia, cu frunze compuse și cu flori mari, galbene-aurii. [< fr. caragan].

CARAGANĂ s. f. arbust ornamental din familia leguminoaselor, din Asia, cu frunze compuse și flori mari, galbene-aurii. (< fr. caragan)

CARAGANĂ ~e f. Arbust, originar din Asia, cu flori galbene și cu frunze compuse, cultivat în scopuri decorative. /<fr. caragan

caragană s. f., g.-d. art. caraganei; pl. caragane

caragană s. f., g.-d. art. caraganei; pl. caragane

caragană s. f., g.-d. art. caraganei; pl. caragane

CARAGANA Lam., CARAGANĂ, fam. heguminosae. Gen originar din U.R.S.S., China, Himalaia, cca 55 specii, arbuști, 1-6 m înălțime, ramuri groase, aproape erecte, verzi-gălbui. Frunze simplu-paripenate și stipele spinoase, pe toată lungimea ramurii. Flori galbene, în fascicule. înflorește în mai-iun. Fructe, păstăi înguste cu multe semințe, care cad la scurt timp după coacere.