3 definiții pentru capul-șarpelui

Articole pe această temă:

!cápul-șárpelui (plantă) s. m. art.

cápul-șárpelui (bot.) s. n.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ECHIUM L., ECHIUM, CAPUL ȘARPELUI, fam. Boraglnacae. Gen originar din Europa, regiuni mediteraneene, I. Canare și Azore, cca 38 specii, erbacee sau tufe, anuale și bienale. Tulpină erectă, striată. Frunze alterne, simple, nedivizate, lipsite de stipele, liniar-lanceolate, lanceolate. Flori hermafrodite, tubulos-campanulate, albastre-violete, roșii, rar albe, dispuse în spice simple, reunite într-un lung racem terminal cu bractee; gîtul corolei fără scvame, stile bifurcate, caliciul persistent cu 5 diviziuni, 5 stamine, rar 4. Fruct format din 4 nucule tuberculate, la bază neexcavate.

Intrare: capul-șarpelui
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular capul-șarpelui
plural
genitiv-dativ singular capului-șarpelui
plural
vocativ singular
plural

capul-șarpelui

  • 1. compus botanică Plantă erbacee acoperită cu peri aspri și cu flori roșii ca sângele, dispuse în spice simple (Echium rubrum).
    surse: DEX '09 DLRLC

etimologie: