16 definiții pentru capugiu capigiu capugi-baș capugi-bașa


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

capugiu sm [At: LET. 1207/19 / V: ~pengiu, ~pigiu / Pl: ~ii / E: tc kapugy] (Tcî) 1 Trimis al sultanului în Țările Române, împuternicit în special cu schimbarea domnilor. 2 (Îs) ~-bașa Căpetenia capugiilor.

CAPUGÍU, capugii, s. m. (Înv.) Trimis al sultanului în Țările Române, împuternicit în special cu schimbarea domnilor. – Din tc. kapucu (lit. kapıci).

CAPUGÍU, capugii, s. m. (Turcism înv.) Trimis al sultanului în țările românești, împuternicit în special cu schimbarea domnilor. – Din tc. kapucu (lit. kapici).

CAPUGÍU, capugii, s. m. (Turcism învechit) Trimis al sultanului însărcinat cu aducerea la îndeplinire a hotărîrilor acestuia în Țările Romîne, privind în special schimbarea domnilor. Pentru a zbura capul unui domn era destul să vie în București sau în Iași un capugiu cu un gealat, să arate arzul sultanului și capul domnului era luat în traistă și dus la Țarigrad. GHICA, S. A. 30. – Compus: cupugi-baș (sau -bașa) = căpetenie a capugiilor. Turcul capugi-baș călare înainte, arhiereii purtînd racla, domnul, boierii și poporul în urmă. NEGRUZZI, S. I 284.

CAPUGÍU, capugii, s. m. (Turcism înv.) Trimis al sultanului în țările românești, însărcinat în special cu schimbarea domnilor. – Tc. kapici.

capugiu m. portarul saraiului din Constantinopole (în număr de opt sute), șambelanul Porții: sosia la București capugiul, ce venea să-i taie capul lui Catargiu GHICA. [Turc. KAPUDJY].

capugíŭ m. (turc. kapuğu). Vechĭ. Portar al seraĭuluĭ (erau vre 800). – Și capigiŭ.

capugi-bașa m. odinioară, capul portarilor Saraiului, marele șambelan al Porții, care se trimetea cu firman să taie capul Domnilor căzuți în disgrație. [Turc. KAPIDJY BAȘY].

capugí-bașá m. (turc. kapuğu-baše, d. kapu, Poarta, și baš, cap, șef). Vechĭ. Șefu ușierilor seraĭuluĭ (care eraŭ vre 150), marele șambelan turcesc, care era trimes cu firman să taĭe capu domnilor mazilițĭ. – Și capigi-bașa. V. portar.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

capugíu s. m., art. capugíul; pl. capugíi, art. capugíii (-gi-ii)

capugíu s. m., art. capugíul; pl. capugíi, art. capugíii


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

capugíu (capugíi), s. m. – Portar sau paznic al seraiului. – Capugi-pașa, șambelan al Porții, însărcinat cu introducerea ambasadorilor, hotărîrea ordinelor și executarea lor. – Var. capigiu. Tc. kapuci, kapici (Șeineanu, II, 29).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

capigíu (capugíu), capigíi, (capugíi), s.m. (înv.) 1. portar al seraiului unui sultan. 2. trimis al Porții otomane în țările române la inaugurarea unei noi domnii sau la mazilirea unui domn.

capúgi-báșa s.m. (înv.) capul portarilor Seraiului, marele șambelan al Porții otomane.

Intrare: capugiu
substantiv masculin (M69)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capugiu
  • capugiul
  • capugiu‑
plural
  • capugii
  • capugiii
genitiv-dativ singular
  • capugiu
  • capugiului
plural
  • capugii
  • capugiilor
vocativ singular
  • capugiule
plural
  • capugiilor
substantiv masculin (M69)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capigiu
  • capigiul
  • capigiu‑
plural
  • capigii
  • capigiii
genitiv-dativ singular
  • capigiu
  • capigiului
plural
  • capigii
  • capigiilor
vocativ singular
  • capigiule
plural
  • capigiilor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capugi-baș
  • capugi-bașul
plural
  • capugi-bași
  • capugi-bașii
genitiv-dativ singular
  • capugi-baș
  • capugi-bașului
plural
  • capugi-bași
  • capugi-bașilor
vocativ singular
  • capugi-bașule
  • capugi-bașe
plural
  • capugi-bașilor
substantiv feminin (F159)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • capugi-bașa
  • capugi-bașa
plural
  • capugi-bașe
  • capugi-bașele
genitiv-dativ singular
  • capugi-bașe
  • capugi-bașei
plural
  • capugi-bașe
  • capugi-bașelor
vocativ singular
  • capugi-bașo
plural
  • capugi-bașelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

capugiu capigiu capugi-baș capugi-bașa

  • 1. învechit Trimis al sultanului în Țările Române, împuternicit în special cu schimbarea domnilor.
    surse: DEX '09 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Pentru a zbura capul unui domn era destul să vie în București sau în Iași un capugiu cu un gealat, să arate arzul sultanului și capul domnului era luat în traistă și dus la Țarigrad. GHICA, S. A. 30.
      surse: DLRLC
    • 1.1. compus Capugi-baș (sau -bașa) = căpetenie a capugiilor.
      surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Turcul capugi-baș călare înainte, arhiereii purtînd racla, domnul, boierii și poporul în urmă. NEGRUZZI, S. I 284.
        surse: DLRLC

etimologie: