2 intrări

7 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

captár sn [At: HEM 743/21 / V: căptán, căp~ / Pl: ~e / E: mg kaptár] 1 Capac (din coajă de tei) cu care se acoperea știubeiul de albine, ca să fie apărat de ploaie și de soare Si: captalan (1). 2 (Reg) Coajă de brad întrebuințată de ciobani când mulg oile pentru ca picăturile de lapte care sar să se scurgă înapoi în găleată.

captar n. capac ce acoperă un stup, ca să-l apere de ploaie și de arșiță. [Ung. KAPTÁR].

captár n., pl. e (ung. kaptár, stup, d. vgerm. chaftaere, stup). Acoperemîntu stupuluĭ (o strachină saŭ o bucată de scîndură).


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CAPTÁR s. (reg.) captalan. (~ la stupi.)

CAPTAR s. (reg.) captalan. (~ la stupi.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

captár (căptár), captáre (căptáre), s.n. (reg.) capac din coajă de tei pentru acoperirea stupilor cu albine; pocriș.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Căptar, -i, -ești, Căputaru v. Cap III 6.

Intrare: captar
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • captar
  • captarul
  • captaru‑
plural
  • captare
  • captarele
genitiv-dativ singular
  • captar
  • captarului
plural
  • captare
  • captarelor
vocativ singular
plural
Intrare: Căptar
Căptar nume propriu
nume propriu (I3)
  • Căptar
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)