11 definiții pentru canonicat
din care- explicative DEX (8)
- ortografice DOOM (3)
Explicative DEX
CANONICAT s. n. Demnitatea de canonic1. – Din fr. canonicat, germ. Kanonikat.
canonicat sn [At: IORGA, L. II, 414 / Pl: ~e / E: fr canonicat, ger Kanonikat] 1-2 Demnitatea (și beneficiile) de canonic1 (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*CANONICAT (pl. -te) sn. ⛪ Demnitatea de canonic [fr.].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
CANONICAT s. n. Demnitate de canonic1. – Din fr. canonicat, germ. Kanonikat.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
CANONICAT s.n. Demnitatea de canonic. [Cf. fr. canonicat, germ. Kanonikat].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CANONICAT s. n. demnitatea de canonic. (<fr. canonicat, germ. Kanonikat)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
canonicat n. demnitatea canonicului.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*canonicát n., pl. e (lat. canonicatus). Altă dată, beneficiu unuĭ canonic. Azĭ, demnitatea saŭ oficiu de canonic.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
canonicat s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
canonicat s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
canonicat s. n., pl. canonicate
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: canonicat
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
canonicatsubstantiv neutru
etimologie:
- canonicat DEX '09 DEX '98 DN
- Kanonikat DEX '09 DEX '98 DN