10 definiții pentru canibalic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

canibalic, ~ă a [At: RALEA, E. O. 113/ Pl: ~ici, ~ice / E: canibal + -ic] 1-2 Care aparține canibalului (1-2). 3-4 Referitor la canibal (1-2). 5-6 Care provine de la canibal (1-2). 7-8 Specific canibalului (1-2).

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Canibal + suf. -ic.

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Canibal + suf. -ic.

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -e, adj. Care este propriu canibalilor; de canibal. Cruzime canibalică.

CANIBÁLIC, -Ă, canibalici, -ce, adj. De canibal. – Din canibal + suf. -ic.

CANIBÁLIC, -Ă adj. Antropofag; de canibal. [Cf. it. cannibalesco].

CANIBÁLIC, -Ă adj. de canibal. (< fr. cannibalique)

CANIBÁLIC ~că (~ci, ~ce) Care este caracteristic canibalului; de canibal; antropofag. /canibal + suf. ~ic

*canibálic, -ă adj. (d. canibal. Cp. cu animalic, vandalic). De canibal. Fig. De om feroce. Adv. Ca canibaliĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

canibálic adj. m., pl. canibálici; f. canibálică, pl. canibálice

canibálic adj. m., pl. canibálici; f. sg. canibálică, pl. canibálice

Intrare: canibalic
canibalic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canibalic
  • canibalicul
  • canibalicu‑
  • canibalică
  • canibalica
plural
  • canibalici
  • canibalicii
  • canibalice
  • canibalicele
genitiv-dativ singular
  • canibalic
  • canibalicului
  • canibalice
  • canibalicei
plural
  • canibalici
  • canibalicilor
  • canibalice
  • canibalicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

canibalic

etimologie:

  • Canibal + sufix -ic.
    surse: DEX '98 DEX '09