14 definiții pentru canibal


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANIBÁL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. Antropofag. ♦ Fig. Om crud, sălbatic, feroce. – Din fr. cannibale.

CANIBÁL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. Antropofag. ♦ Fig. Om crud, sălbatic, feroce. – Din fr. cannibale.

canibál, ~ă [At: DA / Pl: ~i, ~e / E: fr cannibale] 1 smf Antropofag. 2-3 smf, a (Fig) (Om) crud, sălbatic.

CANIBÁL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. 1. Sălbatic care se hrănește cu carne de om; antropofag. 2. Fig. Om crud, feroce, dornic de vărsare de sînge.

CANIBÁL, -Ă, canibali, -e, s. m. și f. Antropofag. ♦ Fig. Om crud. – Fr. cannibale.

CANIBÁL, -Ă s.m. și f. 1. Sălbatic care mănâncă carne de om; antropofag. 2. (Fig.) Om crud, feroce. [< fr., it. cannibale, sp. canibal < cuv. caraib].

CANIBÁL, -Ă I. adj. (despre animale) care se hrănește cu indivizi din aceeași specie. II. s. m. f. 1. antropofag. 2. (fig.) om crud, feroce. (< fr. cannibale, sp. canibal)

CANIBÁL ~ă (~i, ~e) m. și f. 1) Persoană care se hrănește cu carne de om; antropofag. 2) fig. Persoană care vădește cruzime excesivă. /<fr. cannibale

canibal m. 1. cel ce se hrănește cu carne de om; 2. fig. om sălbatic.

*canibál, -ă s. și adj. (fr. cannibale, d. sp. canibal și caribal, care vine d. Caribe, insulele Antile locuite de dispăruțiĭ Caraibĭ, care erau antropofagĭ; it. cannibale). Antropofag. Fig. Om feroce.

Canibali m. pl. numele Indienilor indigeni în insulele din marea Caraibilor (nume alterat din Caribali sau Caraibi).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CANIBÁL s. antropofag, (pop.) căpcăun.

CANIBAL s. antropofag, (pop.) căpcăun.

Intrare: canibal
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canibal
  • canibalul
  • canibalu‑
plural
  • canibali
  • canibalii
genitiv-dativ singular
  • canibal
  • canibalului
plural
  • canibali
  • canibalilor
vocativ singular
  • canibalule
  • canibale
plural
  • canibalilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

canibal, -ă canibală

  • 1. Sălbatic care se hrănește cu carne de om.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: antropofag, -ă căpcăun
    • 1.1. figurat Om crud, sălbatic, feroce.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 2. (și) adjectival (Despre animale) Care se hrănește cu indivizi din aceeași specie.
    surse: MDN '00

etimologie: