6 definiții pentru canapeluță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

canapelúță sf [At: NEGRUZZI, S. I, 62 / Pl: ~țe / E: canapea + -eluță] 1-2 (Șhp) Canapea (mică).

CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea.Canapea + suf. -eluță.

CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea.Canapea + suf. -eluță.

CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea. Aud un grozav hărcăit pe canapeluța unde el dormea. NEGRUZZI. S. I 62.

CANAPELÚȚĂ, canapeluțe, s. f. Diminutiv al lui canapea.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

canapelúță s. f., g.-d. art. canapelúței; pl. canapelúțe

canapelúță s. f., g.-d. art. canapelúței; pl. canapelúțe

Intrare: canapeluță
canapeluță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canapeluță
  • canapeluța
plural
  • canapeluțe
  • canapeluțele
genitiv-dativ singular
  • canapeluțe
  • canapeluței
plural
  • canapeluțe
  • canapeluțelor
vocativ singular
plural

canapeluță

  • 1. Diminutiv al lui canapea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Aud un grozav hărcăit pe canapeluța unde el dormea. NEGRUZZI. S. I 62.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Canapea + sufix -eluță.
    surse: DEX '98 DEX '09