10 definiții pentru canafas


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CANAFÁS s. n. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. – Din germ. Kanevas.

CANAFÁS s. n. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți. – Din germ. Kanevas.

canafás sn [At: (a. 1766) IORGA, S. D. XII, 81 / V: ~avás, chenefáș / Pl: ? / E: ger Kanevas] Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întărituri la piepți și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți.

CANAFÁS s. n. Pînză tare, țesută din cînepă, pe care o pun croitorii între căptușeala hainei și stofă.

CANAFÁS s. n. Pânză tare de cânepă care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la guler etc. ♦ Pânză apretată, folosită la legarea cărților sau registrelor grele. – Germ. Kannefas, Kanevas (< fr.).

CANAFÁS s.n. Pânză tare de cânepă, folosită la confecționarea întăriturilor pentru haine. ♦ Pânză apretată, folosită la legarea cărților. [< germ. Kannefas, Kanevas].

CANAFÁS s. n. pânză tare de cânepă, la confecționarea întăriturilor pentru haine și la legarea cărților. (< germ. Kannefas, Kanevas)

CANAFÁS n. Pânză rară foarte apretată folosită ca furnitură la confecționarea îmbrăcămintei și la legarea cărților. /<germ. Kanevas, Kannefas

canafás n., pl. urĭ (rus. kanifás, germ. kannefass, d. fr. canevas. V. canava). Munt. Un fel de pînză țeapănă care se pune la gulerele haĭnelor ca să le țină drepte.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

canafás (pânză tare) s. n.

canafás (confecții, legătorie) s. n.

Intrare: canafas
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • canafas
  • canafasul
  • canafasu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • canafas
  • canafasului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

canafas

  • 1. Pânză rară din fire de cânepă, foarte apretată, care se folosește la confecționarea hainelor, ca întăritură la piepți, la gulere și, în legătorie, la cusutul cotoarelor de cărți.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: