calpuzán sm [At: PRAV. 155 / V: ~paz~ / Pl: ~i / E: tc kalpazan] (Înv) 1 Falsificator de bani. 2 (Fig) Om rău. 3 (Îf -paz-) Cal moale (care nu vrea să tragă).

CALPUZÁN, -Ă, calpuzani, -e,^[1] s. m. și f. (Înv.) Falsificator de bani. ♦ Fig. Om rău, ticălos. – Din tc. kalpazan. modificată

CALPUZÁN, -Ă, calpuzani, -e,^[1] s. m. și f. (Înv.) Falsificator de bani. ♦ Fig. Om rău, ticălos. – Din tc. kalpazan. modificată

CALPUZÁN, -Ă, calpuzani, -e, s. m. și f. (Învechit) Persoană care face bani falși, falsificator de bani. Îndată ce te-a călcat focul ca să te dovedească vreun colțat din școala nouă că ai făcut în carte-ți oarecare împrumuturi tăinuite... te pune la rînd cu pungașii, cu contrabanzii (= contrabandiștii), cu calpuzanii. ODOBESCU, S. III 147.2. Fig. Om rău, înșelător, ticălos, grosolan. Căpetenie de tîlhari sau calpuzan nu era ca bunicu-său, ori de! mai știi minune... M. I. CARAGIALE, C. 65. Zic că ești un calpuzan și un ucigaș. NEGRUZZI, S. III 299.

CALPUZÁN, -Ă, calpuzani, -e, s. m. și f. (Înv.) Falsificator de bani. ♦ Fig. Om rău, ticălos. – Tc. kalpazan.

calpuzan m. 1. cel ce taie bani falși; 2. înșelător, nemernic: este cel mai mârșav și mai calpuzan dintre toți Grecii din țara românească FIL. [Turc. KALPAZAN].

calpuzán m. (turc. kalb-zen, pop. kalpazan, d. kalp, calp, și pers. zen, care bate [monetă]; ngr. kalpuzánis, bg. kalpazan). Rar. Falsificator de monetă. Fig. Escroc.

calpuzán (înv.) s. m., pl. calpuzáni

calpuzán s. m., pl. calpuzáni

CALPUZÁN s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.

calpuzan s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.

calpuzan, calpuzani s. m. (înv.) 1. falsificator de bani 2. om ipocrit 3. informator