opțiuni

7 definiții pentru caloneț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALONÉȚ, caloneți, s. m. (Reg.) Unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești. – Et. nec.

calonéț sm [At: LTR / Pl: ~i / E: nct] Unealtă manuală în formă de scândurică netedă, subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești.

CALONÉȚ, caloneți, s. m. Unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești. – Et. nec.

CALONÉȚ, caloneți, s. m. Scândură lată folosită la împletitul plaselor pescărești.

CALONÉȚ ~i m. Unealtă în formă de scândură netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești. /Orig. nec.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

calonéț (reg.) s. m., pl. calonéți

calonéț s. m., pl. calonéți

Intrare: caloneț
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • caloneț
  • calonețul
  • calonețu‑
plural
  • caloneți
  • caloneții
genitiv-dativ singular
  • caloneț
  • calonețului
plural
  • caloneți
  • caloneților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

caloneț

  • 1. Unealtă manuală în formă de scândurică netedă și subțire, folosită la împletitul plaselor pescărești.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie: