CALIFORNIU s. n. Element chimic radioactiv obținut pe cale artificială. – Din engl., fr. californium.

californiu [niu pron. nĭu] s. n., art. californiul; simb. Cf

californiu sn [At: DEX² / E: eg, fr californium] Element chimic radioactiv obținut pe cale sintetică.

CALIFORNIU (< fr. {i}; engl. [University of] California) s. n. Element chimic (Cf.; nr. at. 98, m. at. 251) radioactiv transuranic; a fost obținut pe cale artificială în 1950 de G. Th. Seaborg și colaboratorii săi, prin bombardarea curiului-242 cu particule α. Este folosit ca sursă internă de neutroni, în analize de activare sau pentru pornirea reactoarelor nucleare.

californiu s. n. [-niu pron. -niu], art. californiul; simb. Cf

Cf, simbol chimic pentru californiu.

californiu [niu pron. nĭu] s. n., art. californiul; simb. Cf

CALIFORNIU n. Element chimic radioactiv, transuranic, obținut pe cale artificială. /<engl., fr. californium

CALIFORNIU s. n. element transuranic radioactiv, metalic, din grupa actinidelor, obținut artificial. (< engl., fr. californium)

CALIFORNIU s.n. Element transuranic artificial, metalic și radioactiv, din grupa actinidelor. [Pron. -niu. / < fr. californium, cf. California, unde a fost descoperit în 1950].

CALIFORNIU s. n. Element chimic radioactiv obținut pe cale sintetică. – Din engl., fr. californium.