14 definiții pentru califat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CALIFÁT, califate, s. n. 1. (În Orientul Mijlociu, nordul Africii și Peninsula Iberică) Formă de stat feudal-teocratică instituită de arabi pe teritoriile stăpânite de ei. 2. Rangul de calif. 3. Durata guvernării unui calif. – Din fr. califat.

califat sn [At: DA ms / Pl: ~e, ~uri / E: fr califat] 1 Rangul de calif (1). 2 Durata guvernării unui calif (2). 3 Stat feudal-teocratic condus de un calif (2), întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei, după moartea lui Mahomed.

CALIFÁT, califate, s. n. 1. Formă de stat feudal-teocratică întemeiat de arabi pe teritoriile stăpânite de ei, după moartea lui Mahomed. 2. Rangul de calif. 3. Durata guvernării unui calif. – Din fr. califat.

CALIFÁT, califate și califaturi, s. n. (Învechit) 1. Numele statelor întemeiate de arabii cuceritori după moartea lui Mahomed. Califatul din Bagdad. ♦ Ținutul peste care stăpînea califul. 2. Rangul, demnitatea de calif. ♦ Durata guvernării unui calif.

CALIFÁT, califate, s. n. (Înv.) 1. Numele statelor întemeiate (sau stăpânite) de arabii cuceritori după moartea lui Mahomed. 2. Rangul de calif. ♦ Durata guvernării unui calif. – Fr. califat.

CALIFÁT s.n. 1. Demnitatea de calif. ♦ Durata domniei unui calif. 2. Numele unor state arabe întemeiate după moartea lui Mahomed. [Pl. -te, -turi. / cf. fr. califat, it. califfate].

CALIFÁT s. n. 1. demnitatea de calif. ◊ durata guvernării acestuia. 2. nume dat unor state arabe, după moartea lui Mahomed. ◊ teritoriul acestora. (< fr. califat)

CALIFÁT ~e n. 1) (în unele țări musulmane) Teritoriu supus autorității unui calif. 2) Durată de domnie a unui calif sau a unei dinastii musulmane. 3) Demnitate de calif. /<fr. califat

califat n. 1. demnitatea de calif; 2. durata domniei sale.

Califat n. 1. Califatul din Orient, mai întâi la Moca, transportat apoi la Bagdad de Abasizi, sub cari civilizațiunea musulmană ajunsese la apogeul ei (632-1528); Califatul din Cordova, fundat de Abderaman (756-1031), și Califatul din Egipt, fundat de Fatimiți (909-1171).

*califát n., pl. e (fr. califat; ar. turc. hilafet). Demnitatea de calif. Țara pe care o guvernează un calif.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CALIFAT (< fr.) s. n. 1. (În sec. 7-13 în Orientul Mijlociu, în Nordul Africii și în Spania) formă de stat feudal-teocratică, instituită în teritoriile stăpînite de arabi. 2. Demnitatea de calif (între 1517 și 1924, sultanii Imp. Otoman aveau și titlul de calif). 3. Durata guvernării unui calif.

Intrare: califat
califat1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • califat
  • califatul
  • califatu‑
plural
  • califate
  • califatele
genitiv-dativ singular
  • califat
  • califatului
plural
  • califate
  • califatelor
vocativ singular
plural
califat2 (pl -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DN
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • califat
  • califatul
  • califatu‑
plural
  • califaturi
  • califaturile
genitiv-dativ singular
  • califat
  • califatului
plural
  • califaturi
  • califaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

califat

  • 1. (În Orientul Mijlociu, nordul Africii și Peninsula Iberică) Formă de stat feudal-teocratică instituită de arabi pe teritoriile stăpânite de ei.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Califatul din Bagdad.
      surse: DLRLC
  • 2. Rangul de calif.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
  • 3. Durata guvernării unui calif.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: