calapód n., pl. oade (ngr. kalapódi, d. vgr. kalópus, din kâlon, lemn, și pûs, podós, picĭor. V. calup, calibru, galoș, polip). Picĭor de lemn care servește ca model cizmaruluĭ. A bate la calapod, a’ntinde pe calapod, (fig.) a fi cizmar. A vorbi după calapod, a vorbi după clișeŭ, după tiparu altuĭa.