2 intrări

14 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cainozóic sn [At: DN3 / P: ca-i~, ce-no-zo~ / E: fr caenozoïque, eg cainozoic] Neozoic.

CAINOZÓIC, -Ă, cainozoici, -ce, s. n., adj. 1. S. n. (Geol.) Neozoic (1). 2. Adj. Care se referă la cainozoic (1), care aparține cainozoicului. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – Din fr. caenozoïque, engl. cainozoic.

CAINOZÓIC, -Ă, cainozoici, -ce, s. n. adj. 1. S. n. (Geol.) Neozoic. (1). 2. Adj. Care se referă la cainozoic (1), care aparține cainozoicului. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – Din fr. caenozoïque, engl. cainozoic.

CAINOZÓIC s. n. Perioadă geologică formată din erele terțiară și cuaternară. [Pr.: ca-i-no-zo-ic] – După fr. caenozoïque.

CAINOZÓIC s.n. Neozoic. [Pron. ca-i-no-zo-ic, var. cenozoic s.n. / cf. caenozoïque, engl. cainozoic, rus. kainozoiskii < gr. kainos – nou, zoe – viață].

CAINOZÓIC, -Ă adj., s. n. cenozoic. (< engl. cainozoic)

CAINOZÓIC n. Eră geologică, care cuprinde timpul de la sfârșitul mezozoicului până în zilele noastre; neozoic. [Sil. ca-i-] /<fr. caenozoïque, engl. cainozoic

CENOZÓIC s.n. v. cainozoic.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cainozóic2 (cai-, -zo-ic) s. n.

cainozóic1 (cai-, -zo-ic) adj. m., pl. cainozóici; f. cainozóică, pl. cainozóice

cainozóic s. n. (sil. cai-, -zo-ic)

cainozóic adj. m. (sil. cai-, -zo-ic), pl. cainozóici; f. sg. cainozóică, pl. cainozóice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CAINOZÓIC adj., s. v. neozoic.

CAINOZOIC adj., s. (GEOL.) neozoic. (Straturi ~.)

Intrare: cainozoic (adj.)
cainozoic1 (adj.) adjectiv
  • silabație: cai-no-zo-ic
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cainozoic
  • cainozoicul
  • cainozoicu‑
  • cainozoică
  • cainozoica
plural
  • cainozoici
  • cainozoicii
  • cainozoice
  • cainozoicele
genitiv-dativ singular
  • cainozoic
  • cainozoicului
  • cainozoice
  • cainozoicei
plural
  • cainozoici
  • cainozoicilor
  • cainozoice
  • cainozoicelor
vocativ singular
plural
Intrare: cainozoic (s.n.)
  • silabație: cai-no-zo-ic
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cainozoic
  • cainozoicul
  • cainozoicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cainozoic
  • cainozoicului
plural
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cenozoic
  • cenozoicul
  • cenozoicu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cenozoic
  • cenozoicului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cainozoic (adj.)

etimologie:

cainozoic (s.n.) cenozoic

etimologie: