Definiția cu ID-ul 565832:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cafeá f., pl. ele (turc. [d. ar.] kahve kave; ngr. kafes, it. caffé, fr. café). Un copăcel rubiaceŭ african care face niște boabe care se prăjesc, se rîșnesc și se ferb în apă ca să dea o plăcută băutură neagră care se bea îndulcită cu zahăr (cofféa arábica): plantațiunĭ de cafea. Boabele acestuĭ copăcel: un sac de cafea. Băutura făcută din aceste boabe: o ceașcă de cafea. – Cafeaŭa e originară din Abisinia, unde crește sălbatică, ca și pin Mozambic și Angola. Azĭ se cultivă foarte mult la Moka, Ceylan, Martinica și Brazilia (Rio), de unde vin cele maĭ renumite felurĭ de cafea. Se zice că efectele eĭ aŭ fost observate întîĭa oară de un cĭoban ale căruĭ oĭ mîncase frunze orĭ boabe de cafea și începuse a sări. Populațiunea Galla (Abisinia) mînca boabe de cafea prăjite în unt. Pe la sfîrșitu secululuĭ XV un Arab descoperi băutura cafeleĭ, care apoĭ se răspîndi ĭute în tot Orientu. În Francia a fost adusă la 1654, ĭar la Paris s’a băut la 1669. La început, fiind-că alungă somnu, fu denunțată ca vătămătoare. Dar curînd obiceĭu de a o sorbi se răspîndi în toată lumea. V. capuținer, gingirlie, șfarț.