15 definiții pentru cadou

cadóu sn [At: DEMETRIUS, A. 179 / Pl: ~ri / E: fr cadeau] Ceea ce se primește sau se oferă în dar.

CADÓU, cadouri, s. n. Ceea ce se primește sau se oferă în dar. – Din fr. cadeau.

CADÓU, cadouri, s. n. Ceea ce se primește sau se oferă în dar. – Din fr. cadeau.

CADÓU, cadouri, s. n. Lucru dăruit cuiva; dar. Unchiul Izu i-a adus un cadou «practico; aceasta e teoria lui. C. PETRESCU, A. 450. ◊ Expr. A face cadou = a dărui. Îți fac cadou cartea asta.

CADÓU, cadouri, s. n. Dar3 (I 1).Fr. cadeau.

cadóu s. n., art. cadóul; pl. cadóuri

cadóu s. n., art. cadóul; pl. cadóuri

CADÓU s. atenție, dar, surpriză, (înv., pop. și fam.) peșcheș, (pop.) plocon, (înv.) cinste, dărușag, prezent, prosfora. (I-a făcut un ~ splendid.)

CADÓU s.n. Ceea ce se primește sau se oferă în mod gratuit; dar. [< fr. cadeau].

CADÓU s. n. ceea ce se primește sau se oferă în dar. (< fr. cadeau)

cadóu (cadóuri), s. n. – Dar. Fr. cadeau.Der. cadorisi, vb.

CADÓU ~ri n. Obiect primit de la cineva sau oferit cuiva în semn de prietenie, atenție; dar. [Sil. ca-dou] /<fr. cadeau

cadou n. dar mic pentru a îndatora pe cineva: a face cadou.

*cadóŭ n., pl. urĭ (fr. cadeau, d. pv. capdel. V. cadet). Dar, prezent, lucru dăruit.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CADÓU s. atenție, dar, surpriză, (înv., pop. și fam.) peșchéș, (pop.) plocón, (înv.) cinste, dărușág, prezént, prosforá. (I-a făcut un ~ splendid.)

Intrare: cadou

Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cadou cadoul
plural cadouri cadourile
genitiv-dativ singular cadou cadoului
plural cadouri cadourilor
vocativ singular
plural